Întâlnirea dintre ambasadorul Franței și președintele CCR arată intervenții străine în procesul electoral. Primim dictate de la Înalta Poartă
Întâlnirea dintre ambasadorul Franței și președintele Curții Constituționale, petrecută chiar înainte de invalidarea candidaturii lui Călin Georgescu de către BEC, ridică mari semne de întrebare. O astfel de coincidență nu poate fi ignorată. Într-un stat care se pretinde democratic, justiția ar trebui să fie independentă, nu să primească „semnale” externe înaintea unor decizii politice majore.
România nu mai decide singură cine poate candida. Exact ca în vremurile fanariote, când domnitorii erau numiți la Constantinopol, acum avem „Înalta Poartă” modernă, de unde vin directivele politice. Ambasadorii se întâlnesc cu oficiali-cheie, iar la scurt timp apar decizii care elimină candidați incomozi. Este limpede că există o influență externă directă asupra procesului electoral.
Curtea Constituțională, deja compromisă după ce a anulat alegerile prezidențiale din decembrie 2024 și a invalidat candidatura Dianei Șoșoacă, joacă din nou un rol central. Aceasta trebuie să decidă și asupra contestației depuse de Georgescu, dar precedentul arată clar că nu există speranțe de dreptate. CCR și justiția românească nu mai sunt arbitri imparțiali, ci pioni într-un joc de putere dictat din afară.
În timp ce toate acestea se petrec, Ciolacu și președintele României s-au făcut nevăzuți, evitând orice explicații. Nu mai există democrație, ci doar un simulacru de alegeri, unde poporul nu are dreptul real de a decide. România este condusă prin ordine externe, iar rezultatul scrutinului pare deja scris în altă parte.
