INS: În Oltenia, aproape o treime din populație trăiește sub pragul de sărăcie, în București sunt 4%
După ani de creștere economică solidă, România a reușit să reducă rata sărăciei relative la 19% în 2024, cel mai scăzut nivel din ultimul deceniu, arată datele Institutului Național de Statistică, publicate zilele trecute. Cu toate acestea, peste 3,6 milioane de români trăiesc încă sub pragul de sărăcie, iar diferențele între regiuni și categorii sociale rămân uriașe.
Progresul economic a dus la o diminuare a ratei sărăciei în 2024 cu peste trei puncte procentuale față de 2021, arată studiul INS, care are tema „Dimensiuni ale incluziunii sociale în România”.
Totuși, efectele inflației și creșterea costului vieții mențin presiunea asupra familiilor cu venituri mici.
Teoretic, în anumite condiţii socio-economice, arată documentul, orice persoană poate deveni săracă pentru o perioadă mai lungă sau mai scurtă de timp. În cazul unora, riscul de a intra în sărăcie este întotdeauna mare şi aproape inevitabil. Este vorba de persoanele ale căror caracteristici fizice, psihice, educaţionale, ocupaţionale le îngreunează accesul la nivelurile de bunăstare oferite de societate şi le fac vulnerabile faţă de fenomenul sărăciei.
La acestea se adaugă, desigur, şi săracii de conjunctură, adică persoane afectate de unele schimbări de natură să influenţeze piaţa muncii sau dezvoltarea generală a societăţii la un moment dat, scrie INS în cercetarea sa publicată vineri.
România, împărțită în două
Disparitățile regionale sunt dramatice: în Sud-Vest Oltenia, aproape 30% din populație trăiește sub pragul de sărăcie, în timp ce în București-Ilfov procentul este de doar 3,7%. Diferența este de aproape 8 ori, semnalând o ruptură persistentă între capitală și restul țării.
Copiii și tinerii, primele victime
Generațiile tinere sunt cel mai vulnerabile: un sfert dintre copiii sub 18 ani și peste 22% dintre tinerii între 18 și 24 de ani sunt în risc de sărăcie.
Raportul avertizează că decalajele educaționale și lipsa oportunităților pe piața muncii pot perpetua ciclul sărăciei, spune INS.
Sărăcia în rândul celor care muncesc persistă
Deși numărul angajaților a crescut, peste 10% dintre salariați continuă să trăiască sub pragul de sărăcie – o problemă accentuată în agricultură și munca pe cont propriu.
De asemenea, persoanele singure în vârstă de până la 65 de ani au o rată de sărăcie de 17,0%, pe când cei cu vârsta de 65 de ani și peste sunt săraci în proporție de 25,4%, mai arată INS.
Familiile formate din persoane singure de sex feminin înregistrează o pondere mai mare cu 6,8 puncte procentuale față de ponderea persoanelor care trăiesc în gospodării formate dintr-o singură persoană de sex masculin (24,4% față de 17,6%), mai notează documentul.
Familiile numeroase și monoparentale, cele mai afectate
Aproape jumătate dintre familiile cu trei sau mai mulți copii sunt afectate de fenomenul sărăciei. „În anul 2024, dintre gospodăriile cu copii dependenţi, cele mai puternic afectate de sărăcie au fost gospodăriile formate din 2 adulţi cu 3 sau mai mulţi copii dependenţi (48,8%), urmate de familiile monoparentale, părinte singur cu cel puṭin un copil dependent (30,2%) și de gospodăriile formate din 3 sau mai mulţi adulţi cu copii dependenţi (27,1%)”, arată cercetarea Statisticii.
Ajutoarele sociale fac diferența
Transferurile sociale – în special pensiile și alocațiile – reduc aproape la jumătate riscul de sărăcie. Fără aceste plăți, peste 40% din populație ar trăi sub pragul de sărăcie. Eficiența sistemului de protecție socială este, însă, inegală: sprijină puternic vârstnicii, dar prea puțin familiile active cu copii.
„În cazul teoretic, în care veniturile ar include pensiile, dar nu şi celelalte tipuri de transferuri, situaţia s-ar ameliora cumva în sensul că proporţia persoanelor sărace ar coborî la circa 23,4% din populaţie. Evident că pensiile determină cea mai mare „ieşire” din starea prezumtivă de sărăcie pentru persoanele vârstnice de 65 de ani și peste (61,3% dintre acestea), dar şi cea mai scăzută în cazul copiilor şi tinerilor de până la 18 ani. Toate aceste observaţii sunt caracteristice şi pentru anii precedenţi, fapt care întăreşte convingerea că transferurile sociale au o importanţă deosebită pentru nivelul de trai al populaţie”, mai spune Statistica.
