INS: 26,5% din populația României s-a aflat, în 2024, în condiții de deprivare materială și socială

Aproximativ cinci milioane de persoane, respectiv 26,5% din populația României, s-au aflat, în 2024, în condiții de deprivare materială și socială, conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS).

Persoanele cele mai afectate de deprivare materială și socială s-au regăsit în rândul persoanelor de 65 de ani și peste (32,9%), urmate de persoanele cu vârsta cuprinsă între 50 și 64 de ani (28,4%) și de copiii din categoria 0-17 ani (28%).

Anul trecut, femeile s-au regăsit într-o proporție mai ridicată decât bărbații în această stare de deprivare materială și socială, diferența fiind de 2,7 puncte procentuale (27,8% față de 25,1%).

În situație de deprivare materială și socială se aflau, anul trecut, 35,5% dintre persoanele neocupate și 18,4% dintre persoanele ocupate, aceasta fiind întâlnită într-o măsură mult mai mare în rândul populației cu un nivel de educație scăzut și mediu, comparativ cu al celor cu pregătire superioară, respectiv 49,3% și 22,5% față de 5,2%.

Tot în 2024, deprivarea materială și socială a fost în aceeași măsură întâlnită atât în rândul persoanelor care trăiesc în gospodării cu copii dependenți, cât în cazul celor care trăiesc în gospodării fără copii dependenți, respectiv 26,5 % dintre acestea. În gospodăriile cu copii dependenți, situația cea mai dificilă s-a întâlnit în cazul gospodăriilor formate din doi adulți cu trei sau mai mulți copii, unde 43,5% dintre acestea se află în stare de deprivare materială și socială. În aceeași situație s-au aflat și 32,9% dintre gospodăriile cu trei sau mai mulți adulți cu copii dependenți, dar și 28% dintre gospodăriile monoparentale, părinte singur cu cel puțin un copil dependent.

Pentru gospodăriile fără copii dependenți, vulnerabilitatea cea mai pronunțată s-a observat în cazul celor alcătuite din persoane singure, 36,2% dintre acestea afându-se în stare de deprivare materială și socială. De asemenea, un nivel ridicat de deprivare materială și socială (27,8%) s-a înregistrat în rândul gospodăriilor formate din doi adulți, din care cel puțin unul în vârstă de 65 ani și peste.

Deprivarea materială și socială a fost inegal distribuită și în profil regional. În anul 2024, incidența cea mai ridicată s-a înregistrat în regiunile Sud-Est (40,7%), Sud-Muntenia (29,2%) și Nord-Est (26,6%), iar cea mai scăzută în regiunea București-Ilfov (16,8%).

‘Dintre elementele menționate ca fiind necesare în definirea unei stări de deprivare materială sau socială, starea de deprivare materială din punct de vedere economic ar putea fi considerată forma cea mai greu de suportat, deoarece aduce atingere mai multor aspecte importante ale vieții în gospodărie. Lipsa posibilităților financiare face ca unele persoane să nu poată susține cheltuielile necesare pentru consumul unor produse alimentare de bază, de întreținerea corespunzătoare a locuinței, de achitarea unor obligații și plăți curente, de asigurarea unor condiții de odihnă și refacere în afara cadrului gospodăriei, dar și de acoperirea unor necesități financiare apărute în mod neașteptat și care grevează suplimentar bugetul propriu’, precizează INS.

În totalul populației din România, persoanele care, în anul 2024, au suferit de una sau mai multe lipsuri de natura deprivării economice au avut o pondere foarte mare, de 65%. Situațiile întâlnite cel mai frecvent sunt cele în care persoanele afectate declară existența a două probleme (22,1%) sau existența unei probleme (21,9%). Cu dificultăți sporite se confruntă și persoanele cu trei, patru sau cinci probleme economice, acestea reprezentând circa o treime din totalul persoanelor deprivate.

În privința elementelor de deprivare materială și socială, de natură economică, la nivelul anului 2024, INS a remarcat că aproape trei din cinci persoane nu își pot plăti anual o săptămână de vacanță (58,6%), iar două din cinci persoane sunt în imposibilitatea de a face față unei cheltuieli neprevăzute din punct de vedere financiar (40%), mai mult de una din cinci persoane nu își poate permite cheltuirea unei sume oarecare de bani în fiecare săptămână pentru propria stare de bine (21,9%).

Totodată, mai mult de una din șase persoane nu își poate permite să consume carne, pește sau echivalentul vegetarian o dată la două zile (16,3%), mai mult de una din șapte persoane nu își poate achita la timp unele obligații curente, cum ar fi ipoteca, chiria, facturile la utilități etc. (15,3%), și mai mult de una din zece persoane se află în incapacitatea de a-și asigura o temperatură adecvată în locuință (10,8%).