Infrastructura, mediul și agricultura, fundamentul Planului Național de Redresare pentru accesarea banilor europeni negociați la Bruxelles
Infrastructura, mediul și agricultura sunt domeniile principale pe care Guvernul lucrează la identificarea proiectelor care vor fi incluse în Planul Național de Redresare, în baza căruia România va accesa fondurile europene negociate la ultimul summit european de la Bruxelles, din perioada 17-21 iulie, a anunțat președintele Klaus Iohannis, într-o declarație de presă de la Palatul Cotroceni.
Șeful statului a avut astăzi o întâlnire cu prim-ministrul Ludovic Orban și câțiva miniștri implicați în elaborarea Planului Național de Redresare și Reziliență.
„Guvernul lucrează în prezent la identificarea proiectelor care vor fi incluse în acest program și, foarte important, este în dialog permanent cu Comisia Europeană pentru ca toate proiectele propuse în final să fie eligibile, adică să poată fi finanțate din aceste fonduri”, a declarat Klaus Iohannis.
România a obținut luna trecută 79,9 miliarde de euro din pachetul uriaș de relansare economică a Uniunii Europene în urma crizei provocate de coronavirus, care se ridică la 1.824 de miliarde de euro și care este compus dintr-un fond de redresare de 750 de miliarde de euro (Next Generation EU – NGEU) și un Cadru Financiar Multianual 2021-2027 (CFM) de 1.074 de miliarde de euro.
Cele 79,9 miliarde de euro vor proveni după cum urmează: 33,5 miliarde de euro din cadrul NGEU și 46,4 miliarde de euro din cadrul CFM, au declarat surse europene pentru CaleaEuropeană.ro. Sursele citate au mai precizat că alocarea de 79,9 miliarde de euro este calculată la prețurile de referință din 2018, însă în prețuri curente pachetul va ajunge la 84 de miliarde de euro.
În ce privește cele 46,4 miliarde de euro fonduri nerambursabile din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, României îi sunt alocate 26,8 miliarde de euro pentru politica de coeziune; 18,7 miliarde de euro pentru politica agricolă comună, 760 de milioane de euro din Fondul pentru o tranziție justă și 160 de milioane de euro pentru pescuit.
Președintele a mai spus că, pentru a aplica „efectiv pentru acești bani”, este nevoie de o serie „destul de lungă de acte normative”, însă „pregătirile sunt foarte avansate și Guvernul urmează să le adopte”.
Potrivit șefului statului, infrastructura, mediul și agricultura sunt domeniile principale pe care Guvernul lucrează la identificarea proiectelor care vor fi incluse în Planul Național de Redresare.
„Eforturile Guvernului, în acest moment, se concentrează pe infrastructură. România are foarte multă nevoie de infrastructură și acum vorbesc aici în special despre autostrăzi și căi ferate. Deci, autostrăzile sunt foarte, foarte importante în această fază și în acest domeniu pot să spun că suntem foarte avansați. Avem mai multe tronsoane importante de autostradă pregătite pentru a fi incluse în proiecte cu care se solicită acești bani europeni”, a explicat președintele.
De asemenea, acesta a menționat că a insistat „foarte mult”, în ședința de lucru de astăzi, pe partea de agricultură și protecția mediului, deoarece „fermierii români au mare nevoie să fie susținuți”. „Știm foarte bine că, pe lângă problemele cauzate de pandemie, fermierii se confruntă cu dificultăți generate încă de seceta prelungită din primăvară”, a precizat Klaus Iohannis.
În acest sens, președintele a explicat că Guvernul lucrează „pe două direcții importante”:
„Prima, pentru a veni în sprijinul fermierilor, Guvernul a prevăzut la rectificarea bugetară fonduri substanțiale destinate fermierilor afectați de secetă. Știu că aici au circulat tot felul de așa-numite fake news în spațiul public. Deci, încă o dată: Guvernul a prevăzut la rectificare fonduri substanțiale pentru despăgubirile fermierilor afectați de secetă. A doua linie, la fel de importantă, este pregătirea unor proiecte europene care vin să prevină astfel de situații și, în acest fel, este important de știut că lucrăm foarte intens la elaborarea unor proiecte care vizează irigații, combaterea secetelor, combaterea deșertificărilor – în general, proiecte care vin să îmbunătățească întreg cadrul, să înlesnească munca fermierilor și, în același timp, să avem grijă ca ele să aibă o componentă foarte importantă de protecție a mediului”, a declarat șeful statului.
Sursa: Europa Liberă
- Aflăm de la ucraineni: România a acordat Ucrainei ”22 de pachete de asistență militară”, urmează al 23-lea
Ministrul apărării ucrainean, Denis Smîhal, fost premier, a anunţat luni, după întâlnirea cu omologul român Ionuţ Moşteanu că Bucureştiul va transfera în curând Ucrainei un nou pachet de ”asistență militară”, precizând că acesta va fi cel de-al 23-lea trimis până în prezent. Denis Smîhal a mulţumit pentru sprijinul neclintit al României în domenii-cheie. România „a acordat … - Consumul s-a prăbușit. Marile lanțuri de magazine goale… i-a lovit ce credeau că ne lovește pe noi
Consumul din România a intrat în picaj. Românii, sufocați de taxe, prețuri și facturi, nu mai cumpără la fel ca înainte. Magazinele care altădată gemeau de clienți sunt acum aproape goale. Marile lanțuri de retail, care făceau profituri uriașe pe spatele oamenilor, încep să simtă criza. Este ironia sorții: exact pe cei care au crezut … - Ministrul USR al Mediului blochează PNRR-ul cu hârtii și ștampile
Programul PNRR, care ar trebui să aducă miliarde pentru dezvoltarea României, stă blocat nu din lipsă de bani, ci din cauza hârtiilor. Ministrul USR al Mediului refuză să simplifice procedura de mediu, transformată într-un coșmar birocratic. Practic, autorizațiile se dau cu viteza melcului, iar proiectele mari de infrastructură zac prin sertare. În loc să fie … - USR, campion la „specialiști”: numiri noi pe funcții publice
USR anunță cu mândrie noi numiri în funcții publice. Evident, nu e vorba de „pile” sau „paraziți”, ci de „specialiști”. Așa se autoproclamă oamenii trimiși de partid pe posturi grase, plătite din bani publici. Aceeași rețetă ca la PSD și PNL: ai carnetul de partid, ai scaunul asigurat. Diferența e doar de etichetă. Dacă la … - România are aproape de două ori mai multe primării decât Japonia, o țară cu 124 de milioane de locuitori. Fără reformă administrativă suntem morți
România se sufocă sub propria administrație. La 19 milioane de locuitori avem 3.181 de primării, adică una la fiecare 6.000 de oameni. Japonia, cu 124 de milioane de locuitori, are doar 1.718 municipalități, ceea ce înseamnă o primărie la 72.000 de locuitori. Diferența este colosală: noi avem de zece ori mai multe instituții locale raportat …
