Cum a ajuns Ungaria lui Orban cu spatele la zid după sancțiunile americane impuse petrolului rusesc
Miercuri, 22 octombrie, imediat după anularea summitului Trump-Putin programat la Budapesta, Statele Unite au anunțat sancțiuni împotriva giganților petrolieri ruși Lukoil și Rosneft și a companiilor străine care colaborează cu aceștia. Deși aceste măsuri nu vor fi implementate decât la sfârșitul lunii noiembrie, această perspectivă este deosebit de supărătoare pentru Ungaria condusă de Viktor Orban. Țara importă 80 până la 90% din petrolul său din Rusia – un canal de aprovizionare preferat din cauza faptului că ţara nu are ieşire la mare, potrivit Rador Radio România.
Liderul ungar a denunțat o „greșeală” făcută de Donald Trump, cu care se va întâlni la Washington la sfârșitul săptămânii viitoare pentru a-l „convinge să ridice” aceste sancțiuni și „să stabilească un sistem sustenabil pentru economia ungară”, relatează „Index”. „Ungaria este puternic dependentă de petrolul și gazele rusești. Fără acestea, prețurile la energie ar crește vertiginos și ar putea apărea penurii”, a argumentat Orban, citat de site-ul de ştiri cu sediul la Budapesta.
„Se pare că Orban va amâna planificarea detașării până la alegerile [din aprilie], dar Statele Unite nu vor să aștepte”, analizează portalul de ştiri „Telex”, adăugând că Ungaria importă de asemenea majoritatea gazelor sale din Rusia (aproximativ 80%). „Cererea americană ca aliații să impună și ei sancțiuni ar putea afecta în special Ungaria, care se agață de sursele de energie furnizate de Vladimir Putin”, continuă ziarul de stânga „Népszava”.
„Să taie cordonul”
„Sancțiunile reprezintă o amenințare serioasă pentru compania petrolieră maghiară MOL, care va trebui să taie cordonul rusesc mai devreme sau mai târziu” și „negociază în prezent un acord pe termen lung de tranzit al țițeiului cu compania croată Janaf”, relatează EconomX. „Este doar o chestiune de timp” până când MOL „va fi forțată să renunțe” la petrolul rusesc, iar sancțiunile „vor accelera abandonarea”, consideră expertul Tamás Pletser, citat de portalul de știri.
„Această măsură americană reprezintă un risc serios și imediat pentru Ungaria” în timp ce „am avut la dispoziție trei ani și jumătate pentru a ne diversifica achizițiile de petrol” afirmă MFor. Anul trecut, în ciuda tuturor solicitărilor și sfaturilor occidentale, importurile de petrol rusesc au crescut chiar și față de perioada de dinainte de război [în Ucraina]” insistă site-ul, scoţând în evidenţă „alternativa” reprezentată de conducta Adria administrată de Janaf.
„Noile sancțiuni nu au intrat încă în vigoare. Prin urmare, acestea nu au deocamdată niciun impact asupra aprovizionării cu energie a Ungariei”, a declarat ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto, citat de site-l „Origo”. „Guvernul analizează situația, iar premierul Orban se va consulta cu președintele Trump pe această temă săptămâna viitoare, după ce va analiza implicațiile juridice și fizice”, a conchis ministrul.
