Încrederea românilor în UE și NATO s-a prăbușit. Dan Dungaciu: Procesul de dez-vrăjire a Vestului începe să fie sesizat şi în percepţia românilor

Directorul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale (ISPRI) al Academiei Române, Dan Dungaciu, afirmă, într-o declaraţie acordată AGERPRES, că rezultatele Barometrul de securitate al României, ediţia noiembrie 2022, prezentat luni la Biblioteca Academiei Române, evidenţiază o întoarcere a românilor la paradigma „prin noi înşine”, deşi cadrul rămâne cel pro-euro-atlantic.

„Barometrul de securitate relevă o serie de aspecte extrem de importante. Primul ţine de întoarcerea la paradigma „prin noi înşine”, respectiv o atitudine pragmatică faţă de evoluţiile regionale şi globale. Procesul de ‘dez-vrăjire’ a Vestului, a instituţiilor sale, mai degrabă, început de Europa Centrală cu aproape un deceniu în urmă, dar şi de multe dintre statele din Vest, începe să fie sesizat şi în percepţia românilor. Pentru ei, spaţiul european sau global este un loc al intereselor naţionale, particulare, în care Bucureştiul trebuie să joace la fel”, spune Dungaciu.

Directorul ISPRI consideră că „românii îşi doresc o Românie mai centrată pe propria agendă, o Românie care mai şi cere, nu doar dă”.

„În paranteză fie spus, actualele aşa-zis dezbateri despre primirea României în Schenghen nu fac decât să le confirme temerile. Primirea depinde de tratate, documente, legi etc. sau de interesele naţionale/locale ale unora? Evident, ultimul răspuns pare cel corect şi românii văd asta. Această tendinţă de re-centrare naţională a fost acutizată de război”, adaugă Dan Dungaciu.

În ceea ce priveşte atitudinea concretă faţă de războiul din Ucraina, directorul ISPRI afirmă că „românii se înscriu în tabăra identificată de European Concil for Foreign Relations drept tabăra ‘pragmatistă’, spre deosebire de tabăra ‘moralistă’ (victorie totală împotriva Rusiei, cu orice preţ), adică cei care vor pacea inclusiv prin concesii ale Kievului”. Dan Dungaciu subliniază şi că românii nu au devenit însă pro-ruşi sau pro-chinezi, faţă de care au cea mai puţină încredere, ci au rămas pro-europeni şi pro-NATO.

„De notat că, la nivel european, aşa-zisa tabără a pragmatiştilor era mai numeroasă chiar şi în mai 2022 la nivel european! De remarcat însă că toată această schimbare de atitudine nu se face în alte cadre decât cele euro-atlantice. Românii nu au devenit nici pro-ruşi, nici pro-chinezi, faţă de care au cea mai puţină încredere. Românii au rămas pro-europeni şi pro-NATO – mai pro-europeni decît pro-americani! – , dar au devenit mai… pro-români!”, a mai spus directorul ISPRI.

Barometrul de securitate al României, ediţia noiembrie 2022

Încrederea românilor în spaţiul instituţional naţional, ca şi în NATO şi UE a scăzut faţă de anul trecut, populaţia României rămânând însă cert una pro-occidentală şi pro-europeană, relevă Barometrul de securitate al României, ediţia noiembrie 2022.

Astfel, la întrebarea „consideraţi ca lucrurile în România se îndreaptă într-o direcţie bună?”, 87,1% răspund NU, doar 12,% dintre respondenţi aleg DA.

Lucrurile sunt explicabile, având în vedere că, după doi ani de pandemie, anul 2022 a început cu un război de anvergură în regiune şi a continuat cu scumpiri mai mult decât semnificative ale preţului tuturor tipurilor de energie, cu inflaţie etc, consideră autorii sondajului.

Ierarhia de încredere nu se schimbă mult faţă de anii trecuţi, dar inclusiv instituţii care beneficiază regulat de încredere mare au imaginea marcată de dificultăţile din ultimul an: Biserica – 65,6% în 2022, faţă de 70,16% în 2021 şi Armata – 66,4% în 2022, faţă de 86,63% în 2021.

Acest complex de crize duce la scăderea încrederii şi în NATO (53,64% în 2022, faţă de 67,36% în 2021) sau Uniunea Europeană (39,76% în 2022, faţă de 59,18% în 2021), potrivit barometrului.

Cu toate aceste probleme, populaţia României rămâne cert una pro-occidentală şi pro-europeană: 68% sunt optimişti cu privire la viitorul Uniunii Europene pe termen scurt, 78% sunt optimişti privind suportul american pentru Europa de Est şi doar 10% dintre cei intervievaţi cred că UE ar trebui să dispară în viitor.

De asemenea, 74% dintre participanţii la sondaj spun că „este mai bine în UE decât în afara ei”.

Potrivit barometrului, există o atitudine critică evidentă şi faţă de elitele locale/naţionale şi faţă de elitele de la Bruxelles, publicul distribuind vina pentru preţul scăpat de sub control al energiei astfel: cei care conduc România (47,7%), politicile UE (28%) şi războiul din Ucraina (23,9%).

Dacă România ar fi atacată, 36% dintre respondenţi afirmă că ar participa la apărarea ţării, 33% sunt indecişi, 29% spun că ar încerca să plece cu familia.

În ceea ce priveşte războiul din Ucraina, 51,5% dintre participanţii la sondaj consideră că Rusia este de vină peste războiul din Ucraina şi că principala piedică în calea păcii este tot Rusia. 25% cred că Rusia este de vină, dar şi Ucraina are o parte din vină pentru război, iar 16% susţin că nu se poate ajunge la pace în Ucraina din cauza SUA şi 8% din cauza UE.

Cea mai mare parte dintre cei întrebaţi – 70% – cred că cel mai important acum este să se oprească războiul, iar 28% spun că acesta trebuie continuat până la învingerea Rusiei, relevă studiul. De asemenea, după nouă luni de la începutul crizei, 74% dintre români afirmă că ar trebui să primim în continuare refugiaţi din Ucraina, dacă va fi nevoie.

Sondajul arată şi o scădere a încrederii în principalele puteri occidentale faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, aceasta neînsemnând neapărat o reorientare strategică a publicului nostru, notează autorii: SUA – 44,1% în 2022, faţă de 70,1% în 2021; Marea Britanie – 41,8% în 2022, faţă de 61,9% în 2021; Germania – 39,5% în 2022, faţă de 69,5% în 2021 şi Franţa – 44,6% în 2022, faţă de 70,9% în 2021.

Acelaşi sondaj arată însă o scădere masivă a încrederii în Rusia (0,1% în 2022, faţă de 41,2% în 2021) şi în China (17,1% în 2022, faţă de 45,3% în 2021).

Potrivit barometrului, „asistăm astfel la o formă de sincronizare a publicului din România cu tendinţele europene tot mai evidente de repliere a populaţiilor spre interesele naţionale”.

„Deşi nu asistăm la o reorientare strategică a publicului din România, apare din ce în ce mai acută ideea că România ar trebui să fie pragmatică, să aibă agendă şi să se ocupe în primul rând de interesele ei (51,1%), totul în cadrul euroatlantic, însă, nu în afara lui”, potrivit realizatorilor studiului.

Barometrul de securitate al României, ediţia noiembrie 2022, un sondaj reprezentativ la nivel naţional, făcut prin interviuri telefonice (CATI), a fost realizat de Laboratorul pentru Analiza Războiului Informaţional şi Comunicare Strategică (LARICS), în parteneriat cu Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale (ISPRI) al Academiei Române, în perioada 29 septembrie – 10 octombrie, pe un eşantion de 1.001 persoane, având o eroarea maximă admisă: +/- 3,1%, la un nivel de încredere de 95%.