Înarmarea haotică și creșterea PIB-ului la 5% pentru Armată va aduce falimentul României. La fel a pățit și Grecia
Decizia lui Nicușor Dan de a majora bugetul destinat Apărării la un procent record de 5% din PIB ridică semne serioase de întrebare privind viabilitatea economică a României. Într-un context marcat de criză economică, sărăcie crescută, sistem de sănătate subfinanțat și educație în colaps, direcționarea unor sume uriașe către achiziții militare pare o aventură periculoasă care ignoră lecțiile trecutului.
Guvernanții justifică această escaladare bugetară prin „necesități strategice” și „obligații internaționale”, însă realitatea de pe teren arată o lipsă de transparență, planificare defectuoasă și contracte opace cu firme externe. Înarmarea haotică riscă nu doar irosirea resurselor naționale, ci și împingerea țării într-o spirală a datoriilor, într-un scenariu care amintește dureros de drama Greciei.
Cum au ajuns grecii la faliment
Grecia are, astăzi, peste 1.300 de tancuri. De două ori mai multe decât Marea Britanie.
854 dintre aceste tancuri sunt Leopard, de producție germană. Mai mult, 578 dintre ele sunt cumpărate din 2003 încoace. Numai pentru aceste tancuri, Grecia a cheltuit în ultimii 13 ani aproximativ trei miliarde de euro. Pentru şase submarine comandate în Germania din 2000 încoace, plătite deja, dar fără ca acestea să fie livrate în totalitate, Grecia a mai plătit 3,84 miliarde de euro. Modernizarea a patru fregate, tot nemțești, i-a costat pe greci 400 de milioane de euro.
Dar nu numai de la nemți a cumpărat Grecia armament, ci și de la americani, având astăzi o frumoasă flotă aeriană de 155 de F-16. Închipuiți-vă cât au costat avioanele astea, dacă noi am plătit 628 de milioane de euro pentru doar 12 bucăți, și alea second-hand.
15% din exportul de arme al Germaniei din 2012 a fost reprezentat de achizițiile grecești. Franța, la rândul ei, a exportat 10% din producția sa de armament din 2012 tot în Grecia.
În 2015, Grecia cheltuia pentru armată 2,4% din PIB. În 2012 cheltuia 2,3% din PIB, adică aproximativ 5,8 miliarde de euro. În doi ani, Grecia a cheltuit mai mult pentru armată decât costurile totale ale organizării Olimpiadei din 2004. De pe urma cheltuielilor cu achiziția de armament, în Grecia, însă, nu au venit mai mulți turiști, nu au crescut exporturile și nici nu au rămas elemente de infrastructură.
Dar îndatorarea Greciei nu a început în anii 2000, ci în anii ’80. Tot atunci, Grecia cheltuia pentru nevoile reale sau imaginare ale armatei 6,2% din PIB anual. În periaoda anilor ’90 ai secolului trecut, Grecia a fost a doua țară după Israel care a avut sisteme de rachete Patriot, o altă cheltuială de ordinul miliardelor de dolari, făcută pentru a se apăra de aliații din NATO, turcii.
Pe greci, așadar, cheltuielile militare făcute cu costuri enorme i-au ajutat doar să se îndatoreze mai mult decât puteau duce. Desigur, li se pun în cârcă și traiul prea bun pe care și l-au dorit, cheltuielile salariale, necolectarea taxelor și multe altele. Dar cheltuielile militare de peste 100 de miliarde de euro în douăzeci de ani nu pot fi neglijate, însă, atunci când ne întrebăm cum de a ajuns țara aia la datorii de 400 de miliarde de euro la nivelul lui 2015.
