Înalta Curte decide luni dacă mărește cu peste 50 la sută salariile magistraților cu 18 ani vechime și grad de Curte de Apel
Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept de la Înalta Curte de Casație și Justiție dezbate luni, 20 aprilie 2026, o sesizare a Curţii de Apel Bucureşti (CAB) în care această instanță întreabă ÎCCJ dacă sporul SIIJ (fosta Secție de Investigare a Infracțiunilor din Justiție) de 2 la sută pe zi ar trebui primit de toţi magistraţii care împlinesc 18 ani vechime și au grad de Curte de Apel (nu doar cei care îndeplineau aceste condiții la data funcţionării fostei Secții Speciale, între 2018-2022).
În această paradigmă, chestiunea centrală devine dacă procentul de 2 % – odată calificat (…) ca element al indemnizației de încadrare – dobândește vocația unui component structural, cu aplicabilitate generală în interiorul aceleiași categorii profesionale, apt să justifice ,,egalizarea la nivel maxim”, sau rămâne un avantaj individual/circumstanțial, nereplicabil în lipsa îndeplinirii criteriilor de ,,funcție similară” (…).
Dacă procentul de 2 % este înțeles ca parte integrantă a indemnizației de încadrare, cu stabilitate și aplicabilitate generală în cadrul aceleiași familii ocupaționale/categorii profesionale, atunci principiile nediscriminirii și egalitățiii (inclusiv prin mecanismul ,,egalizării la maxim” și cu luarea în considerare a hotărârilor definitive) pot justifica extinderea dreptului și asupra reclamantei.
Dacă, dimpotrivă, se reține caracterul său individualizat ori strict dependent de destinatarii și contextul normei inițiale, atunci diferența de tratament nu poate fi calificată discriminatorie, iar pretențiile privind recalcularea și plata diferențelor salariale nu au suport juridic, rezultând astfel utilitatea și necesitatea unei dezlegări de principiu în procedura O.U.G. nr. 62/2024, pentru a fixa criteriile de (ne)replicabilitate a dreptului și limitele sale în timp.
Prin urmare (…) va sesiza Înalta Curte de Casație și Justiție pentru pronunțarea unei hotărâri prin care să se dea o rezolvare de principiu următoarei chestiuni de drept:1. În lumina jurisprudenței Curții Constituționale și a dispozițiilor (…) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, coroborat cu (…) din Protocolul nr. 1 din Convenția europeană a drepturilor omului privind egalitatea de tratament și interzicerea discriminării în materie de remunerare, dispozițiile (…), pot fi interpretate în sensul că permit acordarea diferențiată a unor drepturi salariale în cadrul aceleiași categorii profesionale atunci când criteriul diferențierii constă exclusiv în vocația încadrării formale într-o anumită funcție, în absența unor diferențe obiective și rezonabile privind funcția similară, gradul profesional și vechimea?
2. În interpretarea Deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 13/2023, potrivit căreia dreptul prevăzut de (…) din Legea nr. 304/2004 are natura juridică a indemnizației de încadrare brute lunare, acest drept trebuie considerat ca un element al indemnizației de încadrare (…) susceptibil de a intra în mecanismul de egalizare pentru situații comparabile, sau un beneficiu salarial individualizat, exclus de la analiza comparativă a egalității de tratament? >>, sunt întrebările CAB.
Decizia ÎCCJ de luni 20 aprilie 2026 a fost precedată de un ordin al șefei ÎCCJ, Lia Savonea, din martie acest an, prin care a introdus ”sporul SIIJ” în salariul de bază al magistraţilor care îndeplineau condiţiile de a activa la SIIJ.
Ordinele Liei Savonea pot fi atacate însă în Contencios-Administrativ, decizia Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept de la Înalta Curte de Casație și Justiție ar putea cimenta acest ordin. Procurorii care au activat la fosta Secţie Specială (SIIJ sau Secţia de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie) în perioada octombrie 2018 – martie 2022 au beneficat de un spor sau o diurnă de 2 %.
