În timp ce Austria ne ține la ușa Schengen, Franța și Germania ne vor membri UE de mâna a doua

Un raport franco-german vrea să reașeze Uniunea Europeană. La Bruxelles, se vorbește despre modificarea tratatelor UE. Chiar președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a adus tema pe agendă. Pentru a reforma UE şi a o face mai bună, afirma ea, e necesar să se realizeze o Convenţie Europeană şi să se modifice tratatele, dacă şi unde e nevoie, amintește Euractiv. 

Câteva zile mai târziu a fost publicat un raport comun comandat de Guvernele francez şi german, despre cum ar putea fi UE reformată cel mai bine şi pregătită pentru extindere. Reforma propusă necesită modificarea tratatelor, dar se presupune că această schimbare este o ”misiune imposibilă”. Chiar dacă liderii UE s-ar putea pune de acord asupra unui set de modificări, acesta ar trebui să treacă şi de ratificarea parlamentelor naţionale şi, în unele cazuri, de testul extrem de dificil al referendumului, mai arată sursa menționată, citată de Rador Radio România.

Raportul franco-german propune în esenţă ca statele membre să cadă de acord că unele dintre ele vor fi desemnate oficial drept membri de clasa a doua. Acesta propune ca UE să avanseze în patru cercuri: 1. Cercul interior; 2. UE în sine; 3. Membri asociaţi; 4. Comunitatea Politică Europeană.

„Cercul interior” e compus din membrii zonei euro şi ai spaţiului Schengen. Astăzi unii membri Schengen, mai exact Olanda şi Austria, ţin la distanţă România şi Bulgaria, împiedicându-le efectiv să intre în acest „cerc interior” al clubului, mai arată Euractiv. 

Raportul mai propune fie reducerea numărului de comisari, astfel încât nu toate statele membre vor mai fi reprezentate în Colegiu, fie introducerea unei diferenţieri între „Comisari principali” şi „Comisari”, urmând ca numai cei principali să aibă drept de vot în Colegiu.

Propunerile prevăd ca statele să accepte să-şi reducă numărul europarlamentarilor pentru a le face loc şi noilor membri UE şi să consimtă la modificarea actualului drept de veto astfel încât să poată fi exercitat numai concomitent cu cel puţin încă un stat.

Propunerea franco-germană mai invocă şi posibilitatea unui buget UE „potrivit pentru a opera cu grupuri mai mici de state membre în funcţie de domeniile decizionale”.

Dacă ar fi să ghicim, am spune că nici unul dintre cei 13 membri care au aderat la UE secolul acesta – şi care suspectează deja că sunt membri de clasa a doua, chiar dacă nu oficial – nu ar accepta formalizarea acestei diferenţieri, menționează Euractiv, în articolul semnat de Georgi Gotev.

Raportul tatonează modalităţi de adoptare a reformelor fără a se recurge la modificarea tratatelor, introducând conceptul de „tratat sau tratate suplimentare” între „state membre dispuse”. Recunoaşte totuşi şi că o astfel de cale presupune şi ea provocări şi riscuri juridice. Un alt truc explicat de document ar fi legarea reformei de tratate de accedere reformulate, care ar modifica şi tratatele fondatoare.

Nu ştim dacă acesta e obiectivul raportului, însă reformele enumerate îi descurajează până şi pe cei mai mari partizani ai extinderii UE de la a mai pleda pentru continuarea extinderii – dat fiind că sacrificiile presupuse sunt atât de mari. Poate de aceea a afirmat Von der Leyen în discursul ei că extinderea nu ar trebui să aştepte după modificarea tratatelor: era nevoie să-i liniştească pe candidaţi, conchide articolul citat.