Preşedintele american Joe Biden Biden a cerut ca omologul său rus Vladimir Putin să fie judecat pentru crime de război, dar un proces în acest sens ar fi dificil şi s-ar putea desfăşura în mai multe moduri, relatează „The Guardian”.
După descoperirea masacrului şi gropilor comune de la Bucea, cu civili împuşcaţi de la mică distanţă în cap, cu mâinile legate la spate, Biden a cerut ca Putin să fie urmărit penal pentru crime de război. Dar aducerea liderului de la Kremlin într-o instanţă internaţională nu ar fi simplă deloc.
CE SUNT CRIMELE DE RĂZBOI?
Curtea Penală Internaţională (CPI), primul tribunal permanent pentru crime de război, le defineşte drept „încălcări grave” ale Convenţiilor de la Geneva, un drept umanitar care trebuie respectat într-un război.
Profesorul Jonathan Hafetz, care ţine cursuri de drept penal internaţional şi securitate naţională la Seton Hall University School of Law, a declarat pentru agenţia de presă Reuters că execuţia civililor, aşa cum se observă la Bucea, constituie o „crimă de război clară”.
Rusia continuă să nege că ar fi vinovată. Ministerul rus al Apărării susţine că „niciun civil (din Bucea şi din Ucraina în general, n. red.) nu a fost vizat de vreo acţiune violentă din partea armatei ruse”.
Victime ale masacrului de la Bucea FOTO EPA-EFE
CUM SE CONSTRUIEŞTE UN CAZ DE CRIME DE RĂZBOI?
Jake Sullivan, consilierul pentru Securitate Naţională de la Casa Albă, a declarat luni că există patru surse principale de dovezi privind crimele de război comise la Bucea: informaţii colectate de Statele Unite şi aliaţii lor, inclusiv din surse de informaţii, eforturile întreprinse pe teren de Ucraina pentru a dezvolta cazul, materialele obţinute de organizaţiile internaţionale, inclusiv ONU şi ONG-uri şi constatări – fotografii, interviuri etc. – ale presei internaţionale independente.
POATE FI FĂCUT PUTIN RESPONSABIL PENTRU ACŢIUNILE TRUPELOR SALE?
Procurorul ar putea argumenta că Putin şi cercul său apropiat au comis crime de război ordonând direct un atac ilegal sau au ştiut că se comit crime şi nu au reuşit să le prevină. Aceste lucruri sunt greu de demonstrat în mod izolat, dar, dacă se potrivesc unui model constatat pe larg în Ucraina, devin mai convingătoare. Statele Unite au acuzat Rusia de crime de război chiar înainte de descoperirea masacrului de la Bucea.
Philippe Sands, profesor la University College London, a declarat pentru Associated Press: „Trebuie de dovedit că au ştiut sau că ar fi putut şti sau ar fi trebuit să ştie. Există un risc real ca în trei ani să ajungi cu procesele doar împotriva reprezentanţilor de nivel mediu, iar principalii responsabili pentru această grozăvie – Putin, Lavrov, ministrul Apărării, oamenii din serviciile de informaţii, militarii şi finanţatorii care oferă sprijin – să scape”.
CINE AR ORGANIZA UN ASTFEL DE PROCES?
CPI şi-a început activitatea acum 20 de ani pentru a-i urmări pe autorii de acte de genocid şi de crime împotriva umanităţii. Dar Statele Unite, China, Rusia şi Ucraina nu sunt membri ai curţii, care a fost criticată pentru că se concentrează prea mult pe Africa şi aplică o „justiţie selectivă”.
Procurorul şef al CPI, Karim Khan, a declarat la sfârşitul lui februarie că a deschis o anchetă în urma invaziei Rusiei în Ucraina. Deşi nu este semnatară a Statului de la Roma al CPI, Ucraina a aprobat o anchetă care se referă la anexarea peninsulei Crimeea de către Rusia.
CPI poate emite mandate de arestare dacă procurorii demonstrează că există „temeiuri rezonabile” cu privire la comiterea de crime de război. Dar sunt puţine şanse ca Rusia să coopereze în acest dosar şi CPI nu poate judeca în absenţă. Ezitarea Statelor Unite de a se alătura instanţei este, de asemenea, incomodă din punct de vedere diplomatic şi probabil ar putea genera acuzaţii de „ipocrizie occidentală”.
Însă Sullivan a declarat luni: „Deşi nu sunt semnatare, totuşi Statele Unite au reuşit în trecut să colaboreze cu CPI în alte contexte. Dar există o varietate de motive pentru care s-ar putea lua în considerare locuri alternative”.
CE ÎNSEAMNĂ „LOCURI ALTERNATIVE”?
ONU pare un punct de plecare evident. Dar există o problemă cu trecerea prin Consiliul de Securitate al ONU, deoarece Rusia este membru permanent. „Este greu de imaginat că nu vor încerca să-şi exercite dreptul de veto pentru a bloca ceva”, a remarcat Sullivan.
O altă opţiune ar putea fi crearea unui tribunal special la iniţiativa unui grup de ţări. Tribunalul de la Nürnberg a fost înfiinţat de Statele Unite, Marea Britanie, Franţa şi Uniunea Sovietică pentru a-i trage la răspundere pe liderii nazişti din timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
Potenţiale modele pentru Ucraina ar putea fi tribunalele înfiinţate special pentru a-i judeca pe autorii şi complicii de crime de război comise în timpul războaielor balcanice din deceniul 1990 – 2000 şi pe cei ai genocidului din Rwanda din 1994. Un alt exemplu este instanţa specială pentru Sierra Leone, înfiinţată în 2002 pentru a-i aduce în faţa justiţiei pe cei responsabili pentru atrocităţile comise în timpul războiului civil din această ţară africană.
DAR UN ALT CAPĂT DE ACUZARE?
Totuşi, ar fi mai uşor ca Vladimir Putin să fie judecat pentru crimă de agresiune după ce a început un război neprovocat împotriva unei ţări suverane. CPI nu are jurisdicţie asupra Rusiei pentru crima de agresiune, deoarece Rusia nu este semnatară.
Luna trecută, zeci de avocaţi şi politicieni proeminenţi, inclusiv ministrul de externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba, şi fostul premier britanic Gordon Brown, au lansat o campanie pentru înfiinţarea unui tribunal special care să judece Rusia pentru comiterea unei crime de agresiune împotriva Ucrainei.
CÂT TIMP AR PUTEA DURA UN PROCES?
Probabil mulţi ani. Fostul preşedinte sârb Slobodan Miloşevici a fost pus sub acuzare de Tribunalul penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie în 1999 şi arestat în 2001. Procesul a început în 2002 şi era în desfăşurare în momentul decesului său la Haga, în 2006.
Charles Taylor, un fost preşedinte al Liberiei care a acordat sprijin rebelilor din Sierra Leone, a fost găsit vinovat de susţinere şi complicitate la crime de război şi crime împotriva umanităţii după patru ani de audieri la tribunalul special de la Haga.
