Imaginea de ansamblu a rețelei politicienilor și judecătorilor corupți

Cătălin Predoiu, acum ministru de Interne, a fost la cârma Ministerului Justiției de mai multe ori, inclusiv în 2022, când au fost adoptate noile legi ale justiției. 

Concluzia raportului: „Unele dintre amendamentele propuse nu doar că nu rezolvă problemele apărute în perioada 2017-2019, dar întorc sistemul judiciar românesc la standarde din perioada de pre-aderare.”

Câteva probleme

• Scade capacitatea procurorilor de a investiga eficient infracțiuni. Procurorul General e înlăturat din procedura de desemnare și revocare polițiștilor judiciari.
• Funcțiile de conducere din instanțe și parchete se vor ocupa necompetitiv (cu excepția funcțiilor de conducător de instanță sau parchet). Magistrații care vor ocupa aceste funcții vor fi aleși de șeful instituției și numiți de secția relevantă a CSM.
• Se elimina INM din procedura de promovare a judecătorilor la ICCJ, se introduce o procedura neclara de verificare a integrității, iar judecătorii ICCJ nu mai sunt evaluați.
• Se elimină mecanismele de tragere la răspundere a membrilor CSM de către adunările generale ale judecătorilor/procurorilor.

O altă mare problemă a legilor justiției marca Predoiu este desființarea SIIJ și mutarea competenței la Parchetul General, și nu la DNA. 

Numirea cu cântec de la DNA

Numele lui Predoiu se leagă și de numirea șefilor Parchetului General și DNA, Alex Florența și Marius Voineag, în mandatele cărora numărul personajelor importante cercetate pentru corupție a scăzut simțitor. În cazul celui din urmă, numirea este cu cântec. 

În documentarul Recorder, Crin Bologa, fostul șef al DNA din perioada 2020-2023, relatează cum ministrul Justiției nu l-a mai susținut pentru un nou mandat. Cătălin Predoiu l-a preferat pe procurorul Marius Voineag, propus la șefia DNA pe 30 martie.

Cu două săptămâni înainte, procurorul tocmai dăduse sentința de clasare a dosarului de plagiat al premierului de atunci. Nicolae Ciucă a scăpat astfel de acuzația de plagiat cu trei luni înainte să nu mai fie la cârma Guvernului.

Predoiu, veșnic ministru. De la Externe, la Justiție și apoi la Interne. De 3 ori premier interimar

Ministrul Predoiu uimește și printr-o altă calitate. De 17 ani este în prim-planul politicii românești, indiferent de regimul politic.

• 15 iunie 2023 – prezent: Viceprim-ministru, Ministrul Afacerilor Interne; membru al Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), Guvernul României
• 12 – 15 iunie 2023: Prim-Ministru interimar, Guvernul României
• 6 mai – 23 iunie 2025: Prim-Ministru interimar, Guvernul României
• Noiembrie 2021 – 15 iunie 2023: Ministrul Justiției; membru CSAT, Guvernul României
• Noiembrie 2019 – Decembrie 2020: Ministrul Justiției; membru CSAT, Guvernul României
• Decembrie 2024 – prezent: Senator ales în circumscripția electorală Prahova, Parlamentul României
• Decembrie 2020 – Decembrie 2024: Deputat ales în circumscripția electorală Prahova, Parlamentul României
• 2016 – Decembrie 2020: Deputat ales în circumscripția electorală Călărași, Parlamentul României
• 2016 – Septembrie 2017: Vicepreședinte al Camerei Deputaților, Parlamentul României
• 6 – 9 Februarie 2012: Prim-Ministru interimar, Guvernul României
• 2008-2012: Ministrul Justiției; membru CSAT, Guvernul României
• 2009 – Ministru interimar al Afacerilor Externe, Guvernul României

Alte episoade controversate

Unul dintre cele mai discutate puncte din mandatul său ca ministru al Justiției a fost propunerea legată de introducerea unui prag valoric pentru infracțiunea de abuz în serviciu de 250.000 lei, care ar fi redus considerabil aria de aplicare a infracțiunii. Potrivit unei investigații G4Media, acest prag ar fi provenit de la Ministerul Justiţiei și ar fi fost acceptat chiar în cadrul unei discuţii la nivelul coaliției parlamentare.

În 2023, șapte organizații neguvernamentale i-au cerut public demisia lui Predoiu. ONG‑urile au reacționat după ce ministrul s-a antepronunțat în cazul soțului Georgianei Hosu, fosta șefă a DIICOT. El a spus că este achitat, cu două luni înainte de sentință. „Premoniție” care s-a îndeplinit – Dan Hosu a fost achitat. Predoiu și-a justificat afirmația invocând „surse neoficiale”.  

Lia Savonea, omul despre care mulți spun că face și desface în Justiție

Din 2009, Lia Savonea este în prim-planul Justiției, prin funcțiile ocupate din momentul în care a devenit vicepreședinte al Curții de Apel. A fost apoi, pe rând, președinte al CAB, membru și președinte CSM, iar acum este în fruntea Înaltei Curți de Casație și Justiție. 

• 2025-prezent: Președinte, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
• 2023-prezent: Judecător, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia penală
• 2017-2023: Membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii, președinte în 2019
• 2012-2017: Președinte, Curtea de Apel București
• 2009-2012: Vicepreședinte, Curtea de Apel București
• 2006-2017: Judecător, Curtea de Apel București
• 2003-2006: Judecător, Președinte a Secției I penală a Tribunalului București
• 2002-2003: Președinte, Judecătoria Sector 6
• 1996-2002: Judecător, Judecătoria Sector 6

Documentul care a analizat deciziile Liei Savonea din cea mai neagră perioadă pentru Justiție

Un document al Fundației Konrad-Adenauer-Stiftung, intitulat „900 de zile de asediu neîntrerupt asupra magistraturii române. Ghid de supraviețuire”, consemnează principalele probleme din justiție, din cei mai negri ani pentru acest domeniu. În material, numele Liei Savonea apare des, ca unul dintre judecătorii cu influență, fiind membru al CSM, care au încercat să blocheze anumite reforme, au criticat MCV și organismele internaționale și au încurajat anumite modificări ale legislației promovate de oamenii lui Liviu Dragnea. 

Extrase din document

• La 7 februarie 2019, la solicitarea Asociaţiei Forumul Judecătorilor din România, Curtea de Apel Piteşti a dispus sesizarea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene cu o cerere de decizie preliminară (cu privire la SIIJ). Preşedintele CSM, Lia Savonea, încearcă să blocheze demersul, formulând o cerere de strămutare şi solicitând desființarea încheierii de sesizare a CJUE. Acelaşi lucru l-au încercat şi judecătorul Florica Roman şi Romanian Community Coalition (Coaliţia Românilor), un ONG controlat de un europarlamentar PSD, Chris Terheş, care au formulat cereri de intervenţie principale, dar şi accesorii, în favoarea CSM.
• OUG 13. Printre cei mai activi apărători ai demersului politic s-au detaşat UNJR şi Dana Gârbovan. Ulterior avea să fie propusă în funcția de ministru al Justiţiei de către fostul premier Viorica Dăncilă. Şi mai zgomotos s-au manifestat unii membri CSM, ca Lia Savonea, Evelina Oprina, Simona Camelia Marcu, Nicoleta Țînț şi Gabriela Baltag. Cu toţii au susţinut unele dintre modificările care mutilau sistemul de justiţie, în ciuda majorității covârşitoare a magistraţilor care i-au votat pentru CSM şi se opuneau acestor modificări. 

Alte probleme

• Numirea în funcţiile de conducere la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau chiar în funcţia de judecător la instanţa supremă este în competenţa exclusivă a Secţiei pentru judecători a CSM, care decide, prin majoritatea sa, şi numirile în cadrul Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie (spre exemplu, dna Lia Savonea, dna Mariana Ghena şi dna Nicoleta Ţînţ, membre CSM, au fost şi membre în cadrul comisiei de concurs pentru numirea în funcţia de procuror-şef al Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în perioada 15 mai 2019 – 18 iunie 2019 şi la concursul pentru numirea procurorilor cu funcţii de execuţie din cadrul Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, organizat în perioada 11 aprilie 2019 – 15 iunie 2019).
• Iniţial, sub presiunea publică, dar şi la cererile repetate ale Asociaţiei Forumul Judecătorilor din România, în cursul anului 2017, CSM a respins în bloc, e drept, cu o majoritate firavă, modificările propuse „legilor justiției”, după consultarea instanţelor şi a parchetelor, peste 90% din acestea din urmă având aceeaşi opinie. Cu toate acestea, o parte dintre membri (Lia Savonea, Evelina Oprina, Simona Camelia Marcu, Nicoleta Ţînţ şi Gabriela Baltag) s-au manifestat public în favoarea unora dintre propuneri, în ciuda opoziţiei majorităţii covârşitoare a judecătorilor care i-au votat pentru CSM, ignorând opinia colegilor, dar şi afirmând unele aspecte legate de un presupus limbaj agresiv al colegilor din CSM care îmbrăţişau punctul de vedere al celei mai mari părţi a magistraturii. 

Despre MCV

• Proaspăt aleasă Preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii, Lia Savonea afirma, la 21 decembrie 2018, că, „pornind de la erorile din ultimul raport, trebuie să ne fie clar că aceste recomandări nu putem să le ducem aşa orbeşte, ca pe sfintele moaşte, şi să nu le comentăm şi să nu le discutam. Mai cu seamă că ele conţin nişte lucruri verificabile care contrazic dispoziţiile din legi şi din Codul de procedură penală mai ales. Au fost evidente”. 
• La 15 octombrie 2019, şapte membri ai CSM (Mihai Andrei Bălan, Cristian Mihai Ban, Andrea Annamaria Chiş, Florin Deac, Mihai Bogdan Mateescu, Nicolae Andrei Solomon şi Tatiana Toader) au propus Plenului Consiliului Superior al Magistraturii revocarea din funcţia de preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii a judecătorului Lia Savonea, pentru modul defectuos în care şi-a exercitat atribuţiile prevăzute de lege pentru înalta demnitate de Preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii, îndepărtând Consiliul de la rolul său constituțional, făcând imposibilă colaborarea în cadrul organului colegial, cu consecinţe extrem de grave pe planul funcționării şi credibilităţii acestuia, atât pe plan intern, faţă de magistraţii români şi de întreaga societate, cât şi pe plan extern, în raporturile cu organismele internaţionale.
• Preşedinţia Liei Savonea a fost perfect caracterizată prin demersul celor şapte membri, rămas însă fără rezultat, cât timp punerea pe rol a acestuia era, potrivit legii, tot la latitudinea celui vizat. Mai multe instanţe de judecată au încercat revocarea Liei Savonea din CSM, demersurile fiind încheiate prematur (Curtea de Apel Braşov, Curtea de Apel Piteşti). De asemenea, încă din cursul lunii aprilie 2019, Asociaţia Iniţiativa pentru Justiţie a solicitat revocarea Liei Savonea din funcţia de preşedinte al CSM, iar, alături de Forumul Judecătorilor din România, de mai multe ori demisia judecătorului respectiv din funcţia deţinută. 

Numele Liei Savonea, în stenogramele din dosarul lui Cătălin Voicu

Cătălin Voicu a fost consilier al președintelui Ion Iliescu și senator PSD. Acesta a fost condamnat pentru că ar fi primit bani de la oameni de afaceri cărora le-ar fi promis că va interveni în justiție ca să obțină sentințe mai blânde. Între timp, Voicu a fost eliberat condiționat pentru că a scris cărți în închisoare. Într-una din stenogramele din dosarele lui Voicu, apare și numele Liei Savonea, potrivit unui articol Luju, scris în 2010. 

Judecatoarea Savonea avea nevoie de un veterinar

Soțul judecatoarei Lia Savonea, avocatul Mihai Savonea, a declarat ca îl cunoștea pe senatorul Cătălin Voicu de mai mult timp, deoarece amândoi colaborau cu avocatul Cezar Bivolaru. In declarația data in fața procurorilor, Mihai Savonea a sustinut ca el muncea in anumite dosare cu Cezar Bivolaru, motiv pentru care mergea des in imobilul din strada Carol Davila.

Totodată, Mihai Savonea a precizat ca soția sa, judecatoarea Lia Savonea, nu l-a cunoscut niciodată pe senatorul Cătălin Voicu.“Îmi amintesc faptul ca senatorul Cătălin Voicu m-a ajutat, la rugămintea mea, in sensul de a-mi recomanda un medic veterinar, intrucat catelusul meu avea probleme de sanatate. Nu-mi aduc aminte să-l fi rugat și altceva pe Cătălin Voicu. Soția mea, judecatoarea Lia Savonea, nu l-a cunoscut niciodată pe senatorul Cătălin Voicu. Îmi amintesc ca atunci cand am mers la cabinetul de avocatură al lui Cătălin Voicu am gasit-o pe doamna judecător Antoanela Costache acolo”.

La randul sau, judecatoarea Lia Savonea, de la Curtea de Apel București, a precizat ca nu l-a intalnit niciodata pe Cătălin Voicu, și ca a auzit de el de la soțul sau, care-i mai povestea diverse lucruri.

Despre subiect a scris și Alex Costache, în România Curată.

Cine e judecătoarea Savonea. Colegiul de conducere al Curţii de Apel Bucureşti este condus de judecătoarea Lia Savonea, şefa Curții de Apel București. Ea este soţia avocatului Mihai Savonea, fost coleg de cabinet cu senatorul PSD Cătălin Voicu, aflat în puşcărie pentru 7 ani pentru corupţie, şi cu Cezar Bivolaru, avocatul lui Marian Vanghelie, primarul suspendat al sectorului 5, acuzat şi el de corupţie.

Cele mai controversate decizii luate de instanță, sub oblăduirea Liei Savonea

• Dosarul lui Mario Iorgulescu. În 2024, Lia Savonea și Adriana Ispas au admis recursul în casație, au anulat condamnarea de 13 ani și 8 luni pentru omor și au decis că Mario Iorgulescu nu trebuie judecat pentru omor, ci pentru ucidere din culpă, scrie Digi24.
• Dosarul lui Sebastian Vlădescu și Ionuț Costea. Ionuț Costea, cumnatul lui Mircea Geoană, și fostul ministru de Finanțe Sebastian Vlădescu au fost eliberați pe prescripție, marți, conform unui comunicat al Curții Supreme. Decizia a fost luată de Înalta Curte de Casație și Justiție condusă de Lia Savonea, pe o procedură extraordinară de atac. (G4Media)
• Sentință pentru act sexual cu minor. Comunitatea Declic a lansat în 2023 o petiție publică împotriva Liei Savonea, semnată de peste 18.000 de internauți, în care se solicita CSM să nu o promoveze la ÎCCJ. Potrivit Agerpres, membrii Declic făceau referire la faptul că, în anul 2015, Lia Savonea a condamnat un bărbat la doar 8 luni de închisoare cu suspendare pentru act sexual cu un minor. Bărbatul respectiv a fost acuzat că a întreținut relații sexuale cu nepoata sa în vârstă de 13 ani, însă judecătoarea a aplicat o pedeapsă minoră, justificând că fetița și-ar fi dat consimțământul. (RRA)

Alte spețe

• Două judecătoare de la Înalta Curte apropiate de Lia Savonea au înlăturat alte 3 judecătoare din dosarul fostului șef ANAF Șerban Pop și al afaceristului Horia Simu / Motivul: completul voia să sesizeze Curtea de Justiţie a UE astfel încât faptele să nu fie considerate prescrise. (G4Media)
• Dosarul „Revoluției”. Președinta completului, judecătoarea Elena Barbu, s-a exprimat în favoarea începerii judecății, însă judecătorii Lia Savonea și Mihai Udroiu au insistat ca Dosarul Revoluției 3 să se întoarcă la Secția Parchetelor Militare. (Libertatea)
• Dosarul fostului șef al Casei de Sănătate Lucian Duță. Înalta Curte de Casație și Justiție, condusă de Lia Savonea, a anulat miercuri condamnarea de 6 ani la închisoare a fostului șef al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) Lucian Duță și a dispus încetarea procesului penal pe prescripție. (ȘtirileProTV)

Cine sunt judecătorii CSM

CSM are în componenţă 19 membri: nouă judecători şi cinci procurori aleşi de magistraţi în adunările generale ale instanţelor şi parchetelor, doi reprezentanţi ai societăţii civile aleşi de Senat şi trei membri de drept – ministrul Justiţiei, preşedintele ICCJ şi procurorul general al României. Mandatul membrilor aleşi este de şase ani, fără posibilitatea reînvestirii.

Elena Costache, fosta președintă a CSM

Șefa Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) până de curând, Elena Costache, a rămas în conștiința publică atunci când a spus, într-un interviu pentru Digi24, că o pensie de 11.000 de lei este mică. Judecătoarea a facilitat numirea Liei Savonea la ÎCCJ prin demararea procedurii de concurs mult mai repede decât prevedea legea. Vicepreședintele CSM, procurorul Claudiu Sandu, a contestat decizia, dar fără succes. Mandatul Corinei Corbu expira abia în septembrie. 

Claudiu Drăgușin, judecător și influencer pe Facebook. Unul dintre cei mai aprigi contestatari ai reformei pensiilor speciale

Claudiu Drăgușin s-a remarcat prin postările pe Facebook drept un vârf de lance împotriva tăierii pensiilor speciale ale magistraților. 

El a avut postări pe Facebook potrivnice președintelui Nicușor Dan și premierului Ilie Bolojan. 

• „Ce se știe e ca cel care a afirmat public, de pe cea mai înaltă tribună a statului, chiar de Ziua Națională, că România este un stat corupt în care se întâmplă abuzuri sistemice a fost … președintele Republicii, în tandem și în continuarea acțiunii prim-ministrului.” În mod normal, îndemnul la revoltă ar merita o atenție instituțională serioasă. 
• „Președintele Republicii a îndemnat magistrații să se revolte împotriva magistraturii. Da, ați citit corect! După 6 luni de campanie muncită, costisitoare, orchestrată de la cel mai înalt nivel politic (prim-ministru și președinte incluși), în sfârșit se vede adevăratul scop.

Drăgușin a făcut o paralelă între acțiunile lui Bolojan și cele ale unui măcelar

• „Discursul prim-ministrului dovedește, cel puțin pentru mine, ca gândirea din spatele lui nu este a unui șahist, nu e una pe termen lung, dacă preferă distrugerea imaginii uneia dintre puterile statului (care, spre deosebire de celelalte, nu are alte instrumente de a se apăra, cu excepția codurilor după care judecă).
• Cu puțin timp în urmă îmi spunea un prieten, neurochirurg, care sunt consecințele atunci când, sub pretextul salvării vieții unui pacient, în sala de operație nu intră un chirurg, ci un măcelar. Nu știu de ce, dar după conferința de presă de astăzi mi-am adus aminte de discuție, care mi s-a părut ca fiind de mare actualitate. Așa și cu mult clamata nevoie de “justiție socială”. Sub pretextul ei, poate ca scopul real sa fie distrugerea unei puteri în stat?”

Alin Ene, coleg la CSM și pe Facebook cu judecătorul Claudiu Drăgușin

Alin Ene e un alt judecător din CSM care a pornit o cruciadă împotriva reformei pensiilor speciale ale magistraților. Cruciada o duce tot pe Facebook, unde se exprimă liber, față de alți magistrați dați imediat cum glăsuiesc pe mâna Inspecției Judiciare. El a atacat și documentarul Recorder, „Justiție capturată”.

• „Nu vorbim despre informare onestă. Nu vorbim despre analiză sau echilibru. Vorbim despre presiune mediatică organizată asupra justiției, ambalată sub forma unui „demers civic”. Scopul nu este nici transparența, nici „curățarea”, ci MANIPULAREA EMOȚIEI PUBLICE până la punctul în care se produce reacția dorită: o emulație colectivă împotriva Justiției, orchestrată astfel încât fiecare pas să pară „revoltă civică”, nu presiune coordonată.
• Miza nu este „curățarea” sistemului. Miza este tocmai acapararea lui: eliminarea vocilor incomode, delegitimarea structurilor independente și înlocuirea lor cu „oamenii noștri” – cu prostul obicei de a fabrica un „om nou”, perfect adaptat comenzilor politice.”
• „Și probabil că în această cheie trebuie citite și declarațiile recente ale Președintelui României, care ne spune că a pus un diagnostic sistemului de justiţie, e plin de abuzuri, pentru că așa știe domnia sa. Și, odată stabilit acest adevăr universal valabil, așteaptă magistrații de bună credință să protesteze public împotriva acestor abuzuri.”

Alți judecători din CSM

Narcis Erculescu a câștigat locul în CSM, în 2022, în defavoarea unuia dintre judecătorii reformiști din Cluj, Mihai Ghica. L-a bătut spectaculos în turul doi, deși inițial Erculescu se clasase sub Ghica. 

Daniel Grădinaru. Potrivit Newsweek, când judecătorul a activat la Curtea de Apel, sub conducerea Liei Savonea, a fost purtător de cuvânt al instituției. Adevărul, citând G4Media, spune că Grădinaru a făcut parte din completurile care au judecat dosarele în care au fost achitați Călin Popescu Tăriceanu, Sebastian Ghiță sau Ludovic Orban. Potrivit aceleiași surse, după intrarea în vigoare a modificărilor PSD-ALDE la legile justiției care l-au eliminat pe șeful statului din procedura de numire a șefilor Instanței Supreme, Secția de judecători a CSM l-a numit pe judecătorul Grădinaru președinte al Secției penale a ÎCCJ.

Ramona Grațiela Milu face parte din aripa reformistă, potrivit relatărilor din presă. Ea este pe lista celor care au protestat împotriva modificărilor PSD la legile justiției.

Gheorghe Liviu Odagiu, noul șef al Consiliului Superior al Magistraturii, este unul dintre criticii premierului Ilie Bolojan și ai președintelui Nicușor Dan, din cauza reformei pensiilor și creșterii vârstei de pensionare a magistraților.

Denisa Angelica Stănișor s-a remarcat prin afaceri imobiliare. A obținut 296.720 de lei din chirii în 2023. Forumul Judecătorilor contestă modalitatea de numire la ÎCCJ, prin interviu, și componența comisiilor care decid aceste promovări. Indică anumite personaje care apar frecvent în aceste comisii. Printre cei menționați sunt Daniel Grădinaru, Denisa Angelica Stănișor și Lia Savonea. 

Soțul șefei Inspecției Judiciare a fost consilierul lui Florin Iordache

Soțul șefei Inspecției Judiciare, Roxana Petcu, a fost promovat în funcții publice în perioadele când PSD era la butoane. În 2017, Guvernul aflat sub bagheta lui Liviu Dragnea, l-a numit prefect de București. Adrian Petcu era deja prefect la Ilfov. Acum este subsecretar de stat la MAI. Înainte a fost consilier al celebrului Florin Iordache, artizanul OUG 13. Petcu a câștigat de la Consiliul Legislativ, în 2022, 60.000 de lei, după cum rezultă din declarația de avere a Roxanei Petcu. 

Roxana Petcu este sperietoarea magistraților. De câte ori vreunul iese din linia impusă e dat pe mâna Inspecției Judiciare. De notorietate e cazul judecătoarelor Daniela Panioglu și Nadia Guluțanu, care au fost excluse de mai multe ori din magistratură, prin decizia IJ, dar au obținut câștig de cauză la ÎCCJ.

Tatăl deputatului Silvia Mihalcea, în CSM, din partea societății civile

În CSM există și doi judecători numiți de societatea civilă, cu atribuții restrânse. În 2022, PSD a reușit, cu votul senatorilor, să impună doi oameni apropiați. Fănel Mihalcea a fost procuror la bază. În ultimii ani a fost membru în Consiliul de Supraveghere al Transelectrica și membru în CA al Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime. 

El este tatăl deputatei PSD, Silvia Mihalcea, despre care presa a scris că este o apropiată a vicepremierului PSD, Marian Neacșu. 

Al doilea membru din partea societății civile este Ioan Sas. El a fost consilier județean în Maramureș din partea PSD. Presă locală a scris că Ioan Sas și-a dat demisia din partid în 2020, supărat că nu a prins un loc pe listele de la parlamentare. Sas cântă la taragot