Iașul, lăsat în uitare de autorități: statul român contribuie la declinul unuia dintre cele mai frumoase orașe ale țării
Deși România înregistrează o ușoară creștere a numărului de turiști în 2025, Iașul, un oraș emblematic, cultural și istoric, este tot mai ocolit de vizitatori. Scăderea semnificativă a numărului de turiști este rezultatul direct al neimplicării statului român în promovarea turismului local, în infrastructura urbană și în dezvoltarea serviciilor turistice. Lipsa unei strategii coerente din partea autorităților transformă o perlă a Moldovei într-o destinație ignorată.
Într-un peisaj turistic național marcat de o ușoară creștere a numărului total de sosiri, orașul Iași se confruntă cu o realitate îngrijorătoare. Este tot mai puțin vizitat, în ciuda valorii sale culturale și istorice incontestabile. Potrivit datelor furnizate de Institutul Național de Statistică (INS), numărul sosirilor în hotelurile și pensiunile din Iași a scăzut cu 7,2% în primele patru luni din 2025, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Înnoptările au înregistrat, la rândul lor, o scădere de 7,1%.
Aceste cifre alarmante nu sunt simple coincidențe sau efecte pasagere ale preferințelor turistice, ci reflectă o problemă structurală mai adâncă. Lipsa de implicare a statului român în susținerea și promovarea orașelor din afara axei București, Brașov și Cluj este evidentă. În timp ce autoritățile pompează fonduri și eforturi constante în promovarea acestor destinații, Iașul, capitală istorică a Moldovei, centru universitar și oraș plin de monumente de patrimoniu, este lăsat de izbeliște.
În perioada 1 ianuarie – 28 februarie 2025, în Iași s-au înregistrat doar 41.613 sosiri, în scădere față de cele 44.827 din anul precedent. De asemenea, înnoptările au scăzut de la 69.594 în 2024 la 64.656 în acest an. Această scădere vine pe fondul unui an 2023 de excepție, când orașul a înregistrat un record de 402.770 de persoane cazate.
Durata medie a șederii, de 1,55 zile, rămâne neschimbată, semn că interesul turiștilor pentru oraș nu s-a diminuat. Pur și simplu, accesul, promovarea și facilitățile lipsesc. În lipsa unor politici publice coerente, orașul nu reușește să-și mențină poziția în preferințele turiștilor români și străini.
Comparativ, în București, Brașov și Cluj, unde statul investește în infrastructură, evenimente culturale și promovare internațională, cifrele sunt net superioare. În primele patru luni din 2025, capitala a atras peste 588.000 de turiști, Brașovul 422.800, iar Clujul 177.100.
Mai mult, promovarea externă a României continuă să fie superficială și ineficientă. Deși cei mai mulți turiști străini provin din Italia, Germania și Israel, aceștia sunt redirecționați către zone deja suprasaturate, în detrimentul orașelor cu un potențial nevalorificat, precum Iașul.
Responsabilitatea acestui declin aparține în mod direct statului român, care ignoră complet nevoile de dezvoltare ale regiunii Moldovei. Lipsa fondurilor pentru restaurarea patrimoniului, absența unei promovări turistice susținute, lipsa infrastructurii moderne de transport și neimplicarea în organizarea de evenimente internaționale contribuie la această imagine de oraș abandonat.
Dacă autoritățile nu vor lua măsuri rapide și concrete, Iașul riscă să devină un simbol al potențialului pierdut. O comoară culturală pe care România o lasă în umbră.
