HoReCa în pragul colapsului total: „Ordonanța Austerității” devastează un sector deja în genunchi
De la 1 august 2025, România intră într-o nouă eră fiscală, una care riscă să spulbere definitiv sectorul HoReCa. Noile măsuri fiscale impuse de Guvernul Bolojan provoacă un adevărat seism economic în turism, restaurante și hoteluri. Valuri de închideri, evaziune fiscală la colț de stradă, scădere drastică a consumului și o piață a serviciilor publice în derivă. Patronii sunt disperați, iar statul pare complet rupt de realitate.
România pare decisă să își sacrifice cu bună știință unul dintre cele mai dinamice, dar fragile sectoare economice: HoReCa. Începând cu 1 august 2025, „Ordonanța Austerității” aruncă o bombă fiscală asupra antreprenorilor deja epuizați de crizele succesive, pandemie, inflație, lipsă de forță de muncă și instabilitate legislativă.
Valul de măsuri adoptate de guvernul condus de Ilie Bolojan, printre care creșterea TVA, accize mai mari și eliminarea unor scutiri sociale, riscă să arunce în aer întreg sectorul serviciilor.
„Din toate aceste motive, ca și din pricina faptului că piața de profil nu și-a revenit pe deplin după șocul pandemiei, îngrijorările sunt maxime și mulți antreprenori se gândesc dacă n-ar fi mai bine să se reorienteze către alte sectoare”, avertizează Cezar Ioan, analist în domeniu.
Situația este considerată mai gravă decât în plină criză economică, cu peste un deceniu în urmă.
„Dacă în 2009 piața internă era una general ‘optimistă’, în ciuda crizei financiare internaționale care în cele din urmă ne-a atins și pe noi, mai ales după 2010, și curioasă, respectiv dispusă să acceseze mai entuziast canalul HoReCa, acum cred că sectorul este mai fragil, iar intrarea României în Schengen permite mult mai multor consumatori să compare serviciile din România cu cele din țările oarecum apropiate precum: Bulgaria, Grecia, Turcia, Ungaria și Austria. Fiecare dintre ele, cu atuuri puternice, precum cele fiscale, de tradiție sau de imagine de țară.”
Soluțiile luate în calcul de antreprenori sunt extreme. Disperarea duce la replieri în zona ilegală.
„Un amic din HoReCa pe care l-am întrebat zilele astea, Cătălin Mahu, proprietarul restaurantelor La Mama din București, îmi spunea că din discuțiile cu alți antreprenori din domeniu se conturează pe de-o parte multe închideri de restaurante, precum și o creștere a evaziunii, de care profită, de regulă, în special restaurantele mici, de familie, de cartier. Și totuși, niciuna dintre aceste perspective nu e una sănătoasă pentru sectorul HoReCa”, subliniază Ioan.
Într-un climat economic deja ostil, în care consumatorii reduc drastic cheltuielile, piața HoReCa se zbate să supraviețuiască.
„Vedem cum vara lui 2025 pune sub semnul îndoielii tiparul de dezvoltare pe care s-a construit litoralul românesc. Vedem cum companiile își diminuează anvergura evenimentelor corporatiste și familiile își diminuează evenimentele precum nunți, botezuri, cumetrii. Vedem cum consumatorii privați reduc numărul de ieșiri la restaurant și sumele cheltuite la ocaziile pentru care totuși ies. Vedem cum mulți preferă să acceseze locațiile fast-service ori self-service, ori să consume acasă în loc să mai iasă, pentru a controla costurile la un nivel cât mai redus…” mai spune analistul.
Turismul, un alt pilon economic, se prăbușește în paralel. Traian Bădulescu, consultant și jurnalist în domeniu, avertizează că deciziile fiscale sunt pur și simplu sabotoare.
„În primul rând, voucherelor de vacanță li s-a redus valoarea de la 1.600, la 800 de lei, dar, de fapt, vorbim despre o sumă netă de 740 de lei, după impozitare. În plus, potrivit noii legi, turiștii sunt obligați să mai pună încă pe atât din această sumă. Mai bine doar lăsau această valoare a voucherelor la jumătate. Dacă obligi turiștii să dubleze prin contribuție proprie, automat că descurajezi turismul. A scăzut foarte mult achiziția prin vouchere de vacanță, aceasta e realitatea.”
Singurele speranțe vin dintr-o nișă foarte îngustă, cei care știu să se reinventeze și să își promoveze eficient afacerile.
„Hotelierii care știu să facă marketing, să colaboreze cu agențiile de turism, ce le aduc sute, mii de clienți, vor avea de câștigat. Hotelierii trebuie să investească în marketing, promovare și să ofere servicii de calitate”, consideră Bădulescu.
Dar chiar și aici, piedicile vin tot din partea statului. „Ministrul Turismului, Radu Miruță, care este IT-ist, a declarat că dorește să taie din fondurile de promovare” acuză consultantul, subliniind o lipsă totală de viziune guvernamentală.
„Turismul înseamnă export. Sunt bani care pot veni în țară, de la turiști străini. Ce facem, noi ca țară, trăim doar din împrumuturi și fonduri europene, care evident, sunt bune? Dar doar din ele?”
Măsurile fiscale care declanșează haosul economic:
TVA majorat. Cota standard crește de la 19% la 21%. Cotele reduse, pentru alimente, apă, medicamente, materiale școlare, urcă la 11%.
Accize mai mari. Creștere cu 10% la combustibili, alcool și tutun.
Noi contribuții. Pensionarii cu venituri peste 3.000 lei, persoane anterior exceptate și membrii de familie întreținuți pierd calitatea de asigurați.
Impozit pe dividende. De la 10% la 16% începând cu 2026.
Cu aceste măsuri, Guvernul României pare să fi decis că supraviețuirea HoReCa și a turismului nu mai este o prioritate. Din contră, întregul pachet fiscal funcționează ca o execuție programată pentru un sector care încă mai oferea locuri de muncă, stabilitate locală și imagine internațională. România se pregătește, astfel, nu de o reformă, ci de o prăbușire economică orchestrată cu sânge rece.
