Comisia Europeană recomandă aprobarea tranşei a doua din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), în valoare de circa 3 mld. euro, bani care vor fi viraţi în septembrie. Banii vin, dar nu se cheltuiesc, pentru că deja România are 6 mld. euro, din care a cheltuit pe proiecte de investiţii numai 0,34 mld. euro (340 mil. euro).
„După examinarea dovezilor furnizate de autorităţile române, Comisia a considerat că 47 de jaloane şi 2 ţinte din totalul de 49 de jaloane şi 2 ţinte au fost atinse în mod satisfăcător. Cele 47 de jaloane şi 2 ţinte care au fost atinse în mod satisfăcător demonstrează progresele realizate de România în ceea ce priveşte punerea în aplicare a planului de redresare şi rezilienţă”, au transmis reprezentanţii Comisiei Europene.
În consecinţă, circa o treime din banii din PNRR vor fi ajuns în conturile României în septembrie, dar întrebarea este câţi vor fi cheltuiţi pe proiectele de investiţii? Pentru că, în acest moment, rata de absorbţie efectivă este de numai 1,3%. Practic, la ritmul actual de absorbţie, România ar avea nevoie de 78 de ani să cheltuiască cele 27 mld. euro.
cifrele de la Ministerul de Finanţe arată că media cheltuirii banilor a fost de 29 mil. euro, adică de 17 ori mai mică decât ar trebui. Se poate spune şi că, la început, lucrurile se mişcă mai greu, însă evoluţia este inconstantă: în octombrie 2022 s-au cheltuit 16 mil. euro, în ianuarie 2023 s-au cheltuit 8, în martie 2023 s-au cheltuit 122, iar în aprilie 26 mil. euro. În decembrie 2022, când se echilibrează bugetele, s-a cheltuit cea mai mare sumă: 127 mil. euro, dar tot departe de media de 500 mil. euro pentru a atinge ţinta. Astfel se face că acum, la o treime din perioadă, ritmul de cheltuire a banilor trebuie accelerat la 750 mil. euro în fiecare lună. Sigur că ritmul nu poate fi constant, pentru că plăţile se realizează în funcţie de avansul proiectelor, dar aceasta ar trebui să fie media. În schimb, media a fost de 29 mil. euro pe lună.
România are o alocare de 27 mld. euro din PNRR. Iniţial era de 29 mld. euro, dar, ca urmare a creşterii economice peste aşteptări în 2021, sumele alocate au fost revizuite în jos, întrucât planul a fost gândit ca un instrument de redresare economică: cu cât căderea este mai mare, cu atât au fost alocaţi mai mulţi bani unei ţări.
