În plină criză economică, cu spitale în colaps, școli fără căldură și agricultori falimentați, guvernul anunță cu mândrie o nouă cheltuială: 6 miliarde de euro pentru înarmare. Nu pentru industria românească de apărare, nu pentru relansarea fabricilor noastre, ci – evident – pentru importuri din străinătate, plătite din împrumuturi.
Acești bani nu înseamnă securitate, ci datorii. Nu înseamnă locuri de muncă în România, ci profit pentru corporații străine.
De 30 de ani, guvernele au distrus treptat tot ce însemna producție militară internă. Azi, România nu mai fabrică aproape nimic, dar plătește miliarde pentru a deveni „client fidel”.
În loc să construim o armată națională, cu tehnică produsă aici și români angajați în industrie, preferăm să cumpărăm scump de afară.
6 miliarde de euro care puteau însemna fabrici, investiții și suveranitate economică vor merge, din nou, în conturi externe. Și vom rămâne cu promisiuni, datorii și zero independență.
