Coaliţia a adoptat mărirea salariilor aleşilor locali, dar şi ale demnitarilor de la centru, cu sume între 650 de lei şi 2.200 de lei. Ulterior, PSD a anunţat că e posibil ca măririle pentru demnitari să se proroge.
Coaliţia aflată la putere s-a dat peste cap şi, după ce a mărit salariile mai multor categorii de angajaţi din ministere şi din diferite alte domenii, s-a orientat şi spre politicieni. Şi nu oricum, ci prin mai multe artificii. La o lege prin care profesorii de sport şi antrenorii primeau o majorare de 10%, Puterea a agăţat în Camera Deputaţilor un amendament prin care salariile bugetarilor din „anexa nr. IX lit. C” din Legea 153/2017 urmau să fie calculate conform coeficientului prevăzut în lege cu salariul minim brut pe ţară, stabilit pentru anul 2021. Tradus, amendamentul spune că lefurile primarilor, viceprimarilor şi preşedinţilor de CJ-uri se stabilesc prin înmulţirea coeficientului cu 2.300 de lei, nu cu 2.080, ceea ce înseamnă o creştere de aproape 10%.
Cel mai mare salariu de primar îl are cel al Capitalei, în prezent Nicuşor Dan. Acesta îl va avea mărit, dacă legea este promulgată, de la 20.800 (brut) de lei la 23.000 de lei. Aşadar, cu 2.200 de lei în plus. Un primar de municipiu de reşedinţă de judeţ şi un şef de CJ vor avea lefurile mărite de la 18.720 de lei la 20.700 de lei. Un primar de oraş cu peste 100.000 de locuitori are acum un brut de 15.600, iar prin modificări ar ajunge la o leafă de 17.250 de lei. Un primar de comună mai mare, adică de peste 10.000 de locuitori, încasează în prezent 11.440 de lei, dar prin noile modificări ar ajunge la 12.650 de lei. Până şi primarii comunelor de până la 3.000 de locuitori vor trece de la 8.300 la 9.200 de lei.
Nu au fost uitaţi nici vicepreşedinţii de Consiliu Judeţean şi nici viceprimarii. Cele mai mari lefuri vor fi pentru vicepreşedinţii de CJ şi viceprimarii de la municipiile de judeţ sau de la sectoarele Capitalei, toţi aceştia trecând de la 16.640 de lei la 18.400 de lei. Următorii în listă sunt viceprimarii de oraş, cu o mărire de 1.430 de lei, până la 14.950 de lei. Cele mai mici salarii din categoria funcţiilor de demnitate publică alese le vor avea viceprimarii din comunele cu sub 3.000 de locuitori, care vor încasa 6.900 de lei, faţă de 6.240. Dat fiind mărirea acestor indemnizaţii, vor trebui ajustate şi cele ale consilierilor locali şi judeţeni, care se raportează la cele ale primarilor şi şefilor de CJ-uri.
Pe lângă prevederea legată de salariile aleşilor locali, în plenul Camerei Deputaţilor, marţi după-amiază, preşedintele Comisiei de muncă (comisie raportoare la proiect), Adrian Solomon, a venit să citească o notă de corectare a unei erori materiale din proiect, corectură prin care ar urma să aibă parte de mărirea veniturilor şi alte categorii de demnitari, cum ar fi şeful statului, parlamentarii, miniştrii, prefecţii, subprefecţii etc. De exemplu, cea mai mare mărire ar avea loc în cazul şefului statului, care de la 1 iulie ar putea lua cu 1.400 de lei în plus, în timp ce cele mai mici ar fi la subprefecţi, de puţin peste 800 de lei.
PSD dă înapoi
Marcel Ciolacu, preşedintele PSD şi al Camerei Deputaţilor, a explicat că a fost nevoie de amendamentele pentru măririle indemnizaţiilor pentru aleşii locali şi pentru celelalte categorii de demnitari pentru că în caz contrar nu puteau avea loc modificările pentru alte categorii socio-profesionale. Mai mult, liderul PSD a afirmat că e posibil ca, dacă legea trece de CCR, pentru că USR a anunţat deja că o va ataca la Curte, Guvernul să vină cu o ordonanţă de urgenţă pentru a proroga intrarea în plată a lefurilor mărite.
„Este o corectură, am chemat azi-dimineaţă liderul de grup de la PNL şi liderul de comisie. Toţi parlamentarii sunt prinşi pe listă. Dacă legea va trece, se va proroga termenul de aplicare pentru parlamentari. Altfel, legea ar fi fost neconstituţională. Ea nu mai putea fi aplicată, vorbim de Legea 153, pentru toată lumea. Azi, din coaliţie, vom ieşi cu o decizie că demnitarii nu trebuie să aibă salarii mai mari. E o lege pe care trebuie să o respectăm cu toţii. Eu cred că noi, demnitarii, trebuie să facem un efort, să strângem cureaua. Restul sunt legi, se trece printr-o situaţie dificilă pentru toată lumea”, a declarat Marcel Ciolacu.
Dacă Guvernul va proceda în felul menţionat de Ciolacu, ar fi o nouă lovitură dată primarilor, care de trei ani au şi pensiile speciale prorogate, ceea ce stârneşte nemulţumiri în rândul acestora, pentru că sunt duşi cu zăhărelul de la an la an.
Două noi funcţii şi la Combaterea Discriminării
Generozitatea Coaliţiei de guvernare s-a văzut şi marţi după-amiază, când, în plenul Senatului, în calitate de for decizional, a fost adoptat un proiect de lege prin care numărul celor din conducerea Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării a fost mărit de la nouă la 11. Pretextul suplimentării numărului de locuri este faptul că nu ar fi existat o prevedere care să ţină cont şi de obligativitatea ca un reprezentant al Grupului minorităţilor din Cameră să aibă loc în conducerea acestei structuri. O persoană din conducerea CNCD are rang şi salarizare de secretar de stat şi primeşte o indemnizaţie brută lunară de 16.640 de lei. Mai mult, la nivel parlamentar este în plin proces de selecţie a persoanelor pentru două funcţii vacante, Legislativul urmând să stabilească noile nume până la sfârşitul sesiunii. Favoriţi pentru cele două locuri vacante sunt acum Tatiana Sandu (susţinută de PSD) şi Istvan Haller, susţinut de organizaţiile neguvernamentale
