Guvernul Ciolacu a ieșit pe piețele externe pentru a se finanța prin două emisiuni de obligațiuni denominate în euro, scadente în 18 septembrie 2028 și 18 septembrie 2033, anunță agenția Bloomberg. Imprumutulo este de 3 miliarde de dolari.
„România a lansat luni vânzarea de obligațiuni în euro, această fiind cea de a treia oară când apelează la piețele internaționale pentru finanțare.
Națiunea balcanică oferă obligațiuni cu scadență în 2028 și 2033 la (…) 255 de puncte de baza peste swapurile medii pentru datoria cu scadență mai scurtă și în zona de 360 de puncte de baza pentru obligațiunile cu scadență mai lungă, potrivit unei persoane familiarizate cu această chestiune, care a cerut să nu fie identificată deoarece nu este autorizată să vorbească despre acest subiect (…)
Emisiunea are loc în contextul în care țară se apropie de atingerea obiectivului de a strânge până la 8,5 miliarde de euro (9,1 miliarde de dolari) de pe piață internațională în acest an. România a strâns deja aproximativ șase miliarde de euro în obligațiuni în euro și dolari”, a informat Bloomberg, luni dimineață.
„Guvernul a estimat că necesarul brut de finanțare al țării pentru 2023 va ajunge la 160 de miliarde de lei (34,6 miliarde de dolari). În ultima luna, Bucureștiul a purtat discuții intense cu Comisia Europeană pentru a crește țintă de deficit bugetar impusă de Uniunea Europeană, de la 4,4% din PIB, la 5,5%, în condițiile în care cheltuielile cresc, iar răcirea economiei afectează colectarea taxelor.
Ministrul de Finanțe avertizează asupra riscului unui deficit bugetar de 7% din PIB.
UE are că obiectiv aducerea țintei de deficit pentru țară est-europeană la 3% din PIB și nu a acceptat încă propunerea României”, a mai arătat Bloomberg.
Guvernul nu a anunțat nimic public în acest sens.
România plătește cele mai mari dobânzi din UE, de 8%, pentru împrumuturile deja accesate. Ungaria împrumută bani la o dobânda de 5,92%, Polonia: 4,83%, Bulgaria: 1,09%, Germania: 0,28%, iar Lituania are credite cu 0,16%, potrivit Băncii Centrale Europene.
Analiștii economici spun că rată dobânzii are legătură cu ratingul de țară, cu inflația și cu deficitul bugetar.
