Guvernul Bolojan, între austeritate și colonizarea administrației: peste 40 de demnitari cu cabinete proprii, în timp ce angajații sunt concediați

În timp ce Guvernul condus de Ilie Bolojan promovează public măsuri de austeritate și reducerea aparatului bugetar, în realitate, structura de la vârful Executivului se extinde semnificativ. Sindicaliștii acuză o „ipocrizie instituțională” și un „model feudal de exercitare a puterii”, subliniind că au fost create peste 40 de posturi de demnitari, fiecare cu propriul cabinet, în timp ce mii de angajați din administrația publică sunt trimiși acasă.

Premierul Ilie Bolojan se confruntă cu un val de critici din partea sindicatelor din administrație și din aparatul guvernamental, după ce, în timp ce promovează o imagine de austeritate și reformă, Guvernul pe care îl conduce își extinde rapid structura de conducere cu zeci de posturi noi de demnitari.

Conform unui comunicat comun emis de Cartel Alfa, Sindicatele din Administrație și Sindicatul Angajaților din Guvern, „Guvernul condus de Ilie Bolojan anunță măsuri de austeritate și reducere a aparatului bugetar, dar în același timp își extinde propria structură și are o schemă de personal formată din cel puțin 40 de demnitari, fiecare cu propriul cabinet.”

Angajații din interiorul Guvernului spun că sunt „uluiți” de paradoxul unei „reforme” care se aplică doar la baza sistemului, în timp ce vârful puterii se lărgește vizibil. Premierul a înființat recent un nou post de secretar general adjunct în cadrul Secretariatului General al Guvernului – o decizie pe care sindicatele o numesc „un act de ipocrizie instituțională”.

„În plin discurs despre reducerea aparatului bugetar și eficientizarea administrației, Guvernul României, într-un gest perfect sincron cu ipocrizia instituțională, va adopta, astăzi, prin hotărâre de Guvern, extinderea propriului aparat de demnitari, instituind încă o funcție de secretar general adjunct în cadrul Secretariatului General al Guvernului. Deși aparent tehnică, această decizie devoalează esența unei politici publice duble: în timp ce angajaților din administrația publică li se pregătește evacuarea și o reducere drastică a posibilităților de mobilitate, iar administrației locale i se impune reforma cu toporul, în centrul puterii se dezvoltă un hibrid birocratic supradimensionat, cu funcții redundante și costuri ascunse”, se arată în documentul semnat de cele trei organizații.

Sindicaliștii mai afirmă că „structura din jurul lui Bolojan este acum un «ecosistem» supradimensionat, cu peste 40 de demnitari, fiecare cu propriul cabinet, adică o «colonizare a administrației cu funcții politice necompetitive, cu indemnizații, consilii de administrație și o logică instituțională ruptă complet de realitățile din România.»”

În anturajul premierului se regăsesc:
• 5 viceprim-miniștri, fiecare cu aparat propriu de lucru (secretari de stat și consilieri cu cabinete)
• 1 șef al Cancelariei Prim-Ministrului (Mihai Jurca), cu rang de ministru și cabinet propriu
• 1 purtător de cuvânt al Guvernului – Ioana Dogioiu
• 1 director de cabinet al premierului – Ana Smarandita Irina
• 1 șef al corpului de control – urmează a fi numit
• 5 secretari de stat în Cancelarie – Mihnea Drumea, Dragoș Hotea, alți trei nenumiți
• 16 consilieri de stat – doar 5 posturi ocupate
• 8 consilieri onorifici
• 1 secretar general al Guvernului – Radu Oprea
• 2 secretari generali adjuncți
• 2 secretari de stat în Secretariatul General

Acest model de guvernare este dur criticat de sindicate:

„Această schemă hiperdezvoltată, formată din cel puțin 40 de demnitari (!!!), nu înseamnă eficiență, ci colonizarea administrației cu funcții politice necompetitive, cu indemnizații, consilii de administrație și o logică instituțională ruptă complet de realitățile din România. Într-un moment în care Guvernul susține că optimizează structura statului, realitatea arată că eficiența administrativă a fost înlocuită cu un model feudal de exercitare a puterii, cu tot cu alai de la cele patru partide din coaliția de guvernare.”

În același comunicat, organizațiile semnatare susțin că în loc de o reformă reală, Guvernul aplică o strategie de „împănare birocratică”:

„Vorbim despre o dublă măsură instituționalizată: disponibilizări jos, acumulări sus. E o reformă a forfotei ierarhice, nu a competenței. Dacă austeritatea bugetară ar fi o piesă de teatru, atunci Palatul Victoria s-ar califica la premiul pentru decoruri excesive și actori secundari prea mulți în același rol: acela de coordonare generală fără răspundere directă. Guvernul își plantează o rețea de sinecuri. Nu e reformă, ci o împănare birocratică. În loc de restructurare, avem reumplere. În loc de decizii raționale, avem împărțirea prăzii între partide. În loc de administrație eficientă, avem scenografie de feudă modernă.”

Pe 23 iunie, Ilie Bolojan a preluat oficial funcția de premier și a demarat o serie de măsuri vizibile de austeritate, printre care reducerea personalului Cancelariei cu 40%, înjumătățirea parcului auto și eliminarea meselor de după ședințele de guvern. De asemenea, a solicitat reorganizarea ministerelor și a introdus criterii de performanță. Însă toate aceste măsuri, spun sindicaliștii, sunt umbrite de realitatea extinderii birocratice la vârful guvernării.

Măsurile fiscale promise pentru iulie au fost amânate pentru august, iar „eficiența” guvernamentală pare tot mai mult o retorică, în timp ce structura de putere de la centru devine tot mai greoaie și opacă.