Guvernarea Nicu și Marcel nu are nici un gând de eliminare a pensiilor speciale pentru foștii parlamentari și primari
Pensiile speciale pentru aleșii locali, a căror plată e amânată de patru ani de trei guverne, nu sunt în planul Coaliției pentru a fi eliminate. De altfel, Puterea nu se atinge nici de cele ale foștilor parlamentari.
Coaliția face reforma pensiilor speciale, însă în planurile guvernării și ale majorității parlamentare nu-și fac loc și cele ale aleșilor locali (primari, viceprimari, președinți de CJ și vicepreședinți de CJ) care, deși există din 2019, nici până astăzi nu au intrat în plată. Guvernul Orban a fost primul care a prorogat intrarea în plată, apoi au urmat Guvernul Cîțu, iar în cele din urmă Cabinetul Ciucă, de două ori. Însă, deși au amânat plata, guvernanții nu s-au gândit să scape de ele. Un moment prielnic ar fi fost actuala reformă a pensiilor speciale, care modifică condițiile pentru șapte categorii de pensii de serviciu, unele urmând a fi eliminate.
Aceste pensii speciale au fost adoptate în vara lui 2019, prin ordonanța de urgență privind Codul Administrativ, document care zace și acum în Parlament spre a fi aprobat sau modificat.
Toate drumurile duc la Budăi
În rândurile PNL, deși e vicepreședintă a Comisiei de administrație din Cameră, iar anterior a fost și șefă a acestei structuri (unde proiectele pe administrație primesc unda verde), Angelica Fădor ne-a răspuns că ea nu poate să dea declarații pe o asemenea temă, cerând să discutăm cu liderii partidului. În schimb, mai deschis a fost un alt vicepreședinte al Comisiei de administrație, tot liberal, Gabriel Avramescu.
Deputatul a arătat cu degetul spre Marius Budăi. Explicația: Ministerul Muncii este cel care propune primul set de pensii speciale care să fie eliminate sau revizuite. Mai mult, a reamintit că pensiile speciale pentru aleșii locali nu sunt în plată, deci nu creează vreo problemă bugetară.
Chestionat dacă nu ar trebui să treacă Codul Administrativ și de Parlament, pentru a putea fi testate inclusiv pensiile speciale la CCR, reprezentantul PNL a punctat: „Eu am vrut să dezbatem Codul Administrativ, dar nu s-a întâmplat. Pentru că ne tot vin legi, punctuale, de modificare a acestuia. Se va pune în discuție probabil odată cu tema reorganizării administrativ-teritoriale”. Problema e că reorganizarea administrativ-teritorială e amânată de partide pentru 2025.
Insistența PSD pentru pensiile speciale
„Indemnizațiile pentru limită de vârstă”, așa cum au fost ele denumite în Codul Administrativ, au fost declarate neconstituționale de trei ori. În primele două cazuri, în anul 2016, era vorba de legi distincte prin care erau introduse aceste beneficii. PSD era marele susținător, în timp ce autorul contestațiilor la CCR era Guvernul tehnocrat condus de Dacian Cioloș. În deciziile din 2016, Curtea Constituțională a oferit și explicația de bază privind neconstituționalitatea prevederii, în sensul că discriminau între categoriile de aleși locali, adică primeau primarii, viceprimarii, președinții de CJ și vicepreședinții de CJ, în timp ce consilierii locali și consilierii județeni erau exceptați. Nu putea fi creat un beneficiu pentru o subcategorie, ceea ce pentru politicieni nu a contat nici în anii următori.
Drept urmare, o comisie parlamentară comună, sub președinția lui Marcel Ciolacu, în 2018, a propus un proiect de Cod Administrativ, care a ajuns însă să pice la CCR. De această dată, prevederea privind pensiile aleșilor locali era la fel ca în 2016, însă CCR a dat explicațiile doar pe aspecte de formă: fusese încălcat principiul bicameralismului (adică între un for parlamentar și celălalt erau prea multe modificări), dar și lipsa avizului obligatoriu de la Consiliul Economic și Social. Așa a ajuns Guvernul Dăncilă să adopte Codul Administrativ prin ordonanță de urgență, pentru a nu putea fi atacat de Opoziție dacă nu devenea lege, ci doar de Avocatul Poporului.
