Noul Birou al Parlamentului European, care include președintele instituției, cei 14 vicepreședinți și cei 5 chestori (responsabili cu chestiuni administrative), va avea doi vicepreședinți spanioli în legislatura a zecea care a început marți la Strasbourg: popularul Esteban González Pons (PPE) și socialistul Javi López (PSE), care au fost aleși cu 478 de voturi pentru și, respectiv, 377. După cum era de așteptat, cele două noi grupuri de extremă dreaptă – „Patrioții pentru Europa” și „Europa Națiunilor Suverane” – au fost lăsate în afara repartizării funcțiilor de conducere după cordonul sanitar impus forțelor „ultra” de care au scăpat totuși conservatorii Giorgiei Meloni, Conservatorii și Reformiștii Europeni (ECR), care vor deține două vicepreședinții, potrivit Rador Radio România.
Atât cehoaica Klara Dostalová, cât și francezul Fabrice Leggeri, candidații prezentați de „Patrioții” lui Viktor Orbán și Marine Le Pen, precum și poloneza Eva Zajaczkowska-Hernik, cea aleasă de „Suveraniști” care conduce grupul Alternativa pentru Germania (AfD), au fost lăsați în afara tuturor funcțiilor de conducere repartizate marți în ședința constitutivă a Camerei, așa cum a fost planificat după pactul forțelor centriste de blocare a accesului eurodeputaților lor.
„Parlamentul European nu mai este casa democrației: Patrioții pentru Europa nu vor avea vicepreședinți, în timp ce cu sistemul d’Hont ar trebui să avem cel puțin unul. De la PPE la stânga nu se respectă voturile exprimate de aproape 20 de milioane de europeni. Mi-e rușine de ei!”, a criticat pe rețeaua de socializare X europarlamentarul ungar Enikö Györi, membru al partidului Fidesz al lui Orbán și membru al celui de-al treilea grup al Camerei.
„Încălcarea obiceiurilor parlamentare și a moștenirii constituționale comune a statelor membre plus lipsă de respect pentru statul de drept și democrație”, a adăugat ministrul Afacerilor Europene al Ungariei, Janos Boka, țară pe care Comisia Europeană a decis să o boicoteze prin anularea prezenței comisarilor la reuniunile informale care vor avea loc în Ungaria și a vizitei tradiționale a Colegiului în Ungaria în cadrul președinției semestriale a UE, după furia provocată de autoproclamata „misiune de pace” a lui Orbán în rândul liderilor europeni și pentru care a fost chemat la ordine (cel mai recent de către președintele Consiliului European, Charles Michel, într-o scrisoare trimisă marți).
Cei care au reușit să se elibereze de cordonul sanitar au fost cei doi candidați prezentați de ECR, italianca Antonella Sberna și letonul Roberts Zile. Grupul, condus de Meloni, este de fapt consolidat prin obținerea unei vicepreședinții în plus față de mandatul anterior și intrarea în roata instituțională a Parlamentului European. Ambii europarlamentari au fost aleși în cel de-al doilea și ultimul tur al votului secret, la fel ca și francezul de stânga Younous Omarjee.
Cei care nu au avut de suferit pentru a atinge pragul majorității absolute necesare obținerii funcției au fost germanca Sabine Verheyen (PPE), aleasă cu 604 de voturi, poloneza Ewa Kopacz (PPE) cu 572, spaniolul Esteban González Pons (PPE) cu 478, germanca Katarina Barley (S&D) cu 450, italianca Pina Picierno (S&D) cu 405, românul Victor Negrescu (S&D) cu 394, slovacul Martin Hojsik (liberalii din Renew) cu 393, daneza Christel Schaldemose (S&D) cu 378, spaniolul Javi López (S&D) cu 377, belgianca Sophie Wilmès (Renew) cu 371 și românul Nicolae Ștefănuță (Verzii/ALE) cu 347 de voturi.
