Grofii maghiari vor să pună mâna pe un munte: O rușine cât o țară! Masivul Rezezat, „ blocat” în instanță.

Dosarul retrocedării celor peste 10 000 de hectare din Retezat s-a „ blocat” în instanță. La acest moment, pe rolul Tribunalului Hunedoara se judecă apelul formulat de reprezentantul presupuselor moștenitoare Kendeffy, relatează EvzTransilvania.ro.

Vineri, 14 mai, Tribunalul Hunedoara a admis cererea de recuzare a completului stabilit pentru îndreptarea unei erori din sentința de la Judecătoria Hațeg.  Este instanța care a stabilit că terenurile din Retezat nu pot fi înstrăinate.

S-a strecurat o eroare materială(n.r de redactare).  Ar putea schimba întregul dosar, dacă ar rămâne necorectată.

Două luni de amânare pentru eroare

Apărătorii pârâtelor au formulat cerere de recuzare inclusiv pentru judecătorii care ar fi trebuit să se pronunțe asupra înlăturării magistratului de la soluționarea cauzei de eroare.  Din 7 martie și până pe 14 mai ac, s-au judecat doar cereri de recuzare.

Recuzarea se formulează, atunci când se consideră că judecătorii nu pot fi imparțiali la soluționarea unei cauze.

Masivul Retezat, „ blocat” în instanță

Miza este uriașă. Statul român ar putea reintra în posesia a ceea ce nu ar fi trebuit să ofere cu acte false, așa cum a stabilit prima instanță. Ne-a costat 150 000 de coroane de aur și o rușine cât o țară, când a intrat în vigoare Tratatul de la Trianon.

Specialiștii în Drept spun că, modul în care a fost făcută retocederea este este cea mai mare farsă din istorie: pășunile din Retezat au fost oferite rapid, printr-o ședință fulger a Prefecturii Hunedoara din 2006. Statul le plătise deja moștenitoarelor drepturile pretinse.

O rușine cât o țară! O noră nu poate moșteni părinții soțului ei

Cea care pretindea dreptul era Maria Kendeffy, nora lui Kendefffy Gabor, unul dintre cei mai cunoscuți moșieri din Transilvania. În nicio lege a Românie, nu se prevede că o noră poate moșteni părinții sotului ei.

Judecătoria Hațeg a dat o sentință instorică în vara acestui an, după zece ani, de procese, de amânări. A hotărât revenirea către statul român a suprafeței de 10.000 de hectare de păşuni, păduri şi goluri alpine din Masivul Retezat. Vor fi administrate de Academia Română.

Pe lângă acest lucru, falsele proprietare ar trebui să returneze toate sumele încasate ilegal de la Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură(APIA)

Judecătoria Hațeg: Retrocedarea s-a făcut ilegal

În august 2020, Judecătoria Hațeg constata că masivul Retezat a fost dat aproape în totalitate pe acte false. De altfel, în 2009, fostul prefect al județului Hunedoara, Dan Pricăjan, a sesizat DNA pentru a investiga modul în care s-a fpcut retrocedarea în 2006. Procurorului de caz i s-a părut total legal. În schimb, judecătorii au stabilit altceva.

Constată că pârâta Pongracz Elisabeth nu îndeplineşte condiţiile art.48 din Legea 18/1991 şi art. 42 din Constitutie, cu privire la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor incluse în titlurile de proprietate nr. 90878/646 ,90878/647 , 90538/901 .  Dispune excluderea acesteia de pe titlurile de proprietate mai sus menţionate. Admite acţiunea, cu precizarea ulterioară, formulată de reclamanta Academia Română, împotriva pârâtelor: Kendeffy Maria, Pongracz Elisabeth, SC Rotunda SRL şi Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Hunedoara – Instituţia Prefectului judeţului Hunedoara, se arată în sentința Judecăroriei Hațeg.

Ce recâștigă România

Dacă sentința va rămâne definitivă, România redobândește un drept natural. Mai exact este  o zonă protejată care, nici măcar nu ar putea fi înstrăinată.

Este greu de crezut că reprezentanții propietarelor pot da toți banii înapoi. Maria Kendeffy este decedată, iar drepturile fiicei ei, care nici măcar  nu are cetățenie română,  sunt administrate de o firmă, parte în proces.