Criza muşcă din finanţele statului: datoria publică a României explodează, ajungând la 428 miliarde lei, iar de la începutul anului până în mai, guvernul PNL a mai adăugat 55 mld. lei

Criza economică care a cuprins întreaga lume, adusă de pandemia COVID-19, începe să muşte din ce în ce mai mult din finanţele publice ale Românie: la finalul lunii mai 2020, datoria publică a statului a crescut la 428,3 mld. lei, în creştere cu 27 mld. lei faţă de luna martie şi cu 55 mld. lei mai mult decât la finalul lui 2019.
Datele sunt fost prezentate de către ministerul Finanţelor.
Ca pondere în PIB, datoria statului a ajuns la 39,9% la finalul lunii mai 2020, iar estimările indică că România va depăşi o datorie publică de 45% din PIB la finalul acestui an.
După moneda de împrumut, datoria publică a statului are următoarea componenţă: în lei 208,3 mld. lei, în creştere cu 8,9% faţă de finalul lui 2019, în euro, echivalentul a 188,4 mld. lei, în creştere cu 25%, în dolari americani echivalentul a 29,6 mld. lei, în scădere cu 1,7%, iar alte valute erau în echivalentul a 1,83 mld. lei.
Ministerul Finanţelor estimează un PIB de 1072,848 mld. lei pentru 2020, conform ultimei rectificări bugetare.
Datorită creşterii economice susţinute din ultimii 5 ani şi a scăderii dobânzilor la lei, toate guvernele au avut spaţiu să se împrumute din ce în ce mai mult, mai ales în perioada în care PSD-ul lui Dragnea a fost la putere.
Din păcate, venirea crizei economice adusă de COVID-19, care a implicat închiderea economiei în România, dar şi în întreaga lume, a pus guvernul în postura de a face cheltuieli mai mari pentru a susţine şomajul tehnic şi alte facilităţi fiscale care au fost date companiilor.
În 2015, datoria publică a fost de 269 mld. lei, un procent de 37,8% din PIB, în 2016 a urcat la 285,5 mld. lei, adică 37,3% din PIB, în 2017 a crescut la 301 mld. lei, cu 35,1% din PIB, în 2018 a crescut la 330 mld. lei, cu 34,7% din PIB, pentru ca în 2019 să crească la 373 mld. lei, adică 35,2% din PIB.
Analiştii cred că pragul de avarie a datoriei publice pentru România este la nivel de 45% din PIB, iar tot ce înseamnă peste acest nivel atrage atenţia pieţelor financiare.
România nu are o datorie publică mare ca procent din PIB, dar totul trebuie coroborat cu veniturile bugetare foarte mici, cele mai mici din Uniunea Europeană, şi care înseamnă o capacitate slabă a statului de colectare a taxelor şi impozitelor şi de a face faţă reacţiilor adverse, respectiv crizelor economice şi financiare.
Guvernul plăteşte în continuare dobânzi mai mari atunci când se împrumută, România fiind penalizată din cauza stării finanţelor publice, inflaţiei şi posibilităţii scăpării deficitului public de sub control , având în vedere că trebuie majorate pensiile şi dublate alocaţiile pentru copii.
În următorii ani, Guvernul, indiferent de numele lui şi culoarea politică, nu va reuşi să stopeze creşterea datoriei publice, având în vedere presiunea socială din ţară şi a retoricii populiste a partidelor politice.
În acest an, Guvernul PNL trebuie să finanţeze un deficit bugetar de 72 mld. lei, la care se adaugă reeşalonarea datoriilor anterioare, ceea ce înseamnă un serviciu de peste 100 mld. lei.
În 2021 va fi aceeaşi situaţie, iar analiştii se întreabă cum va fi finanţat serviciul de plată al datoriei publice, având în vedere că expunerile băncilor locale sunt la limita de risc, iar România este pe lista agenţiilor de rating pentru o posibilă scădere a ratingului din cauza situaţiei finanţelor publice, asta dacă guvernul PNL va merge înainte cu majorarea pensiilor şi dublarea alocaţiilor.
În acest moment, dobânzile la care se împrumută ministerul Finanţelor s-au mai stabilizat în jurul la 4% la titlurile pe 10 ani, 3,76% la titlurile pe 5 ani, 3,24% la titlurile pe un an şi 3,14% la titlurile pe 6 luni, mai ales datorită intervenţiei BNR pe piaţa secundară a titlurilor de stat şi a scăderii dobânzii de referinţă, ceea ce a dus la reducerea dobânzilor de tranzacţionare de la 6% în martie, când a venit criza, la 4% în acest moment.
BNR a redus dobânda de referinţă de 2 ori din martie încoace, de la 2,5% la 1,75% şi există posibilitatea să mai opereze cel puţin o reducere dacă situaţia se va înrăutăţi din cauza revenirii pandemiei şi a blocării pieţelor financiare.
Sursa: www.zf.ro
- Cifre dezastruoase pentru Trump! | Americanii s-au săturat de războiul din Iran! Congresul, somat să blocheze ofensiva declanșată ilegal de președinte!
Majoritatea americanilor vor ca noua majoritate democrată din Congresul SUA să impună încetarea războiului cu Iranul declanşat de preşedintele Donald Trump fără să fi informat în prealabil legislativul sau să fi obţinut aprobarea acestuia, arată un sondaj Reuters/Ipsos ale cărui rezultate au fost publicate marţi, informează Agerpres. Americanii își doresc oprirea războiului cu Iran Circa … - Tulcea: Alertă RO-Alert în estul județului, după detectarea unei drone în apropiere de Sulina. Două avioane F-16 au decolat de la Fetești
O nouă alertă de securitate la frontiera estică a României a stârnit panica printre locuitorii din județul Tulcea, informează Europa FM. Marți seară, 10 noiembrie, sistemele de supraveghere radar ale Ministerului Apărării Naționale (MApN) au identificat o țintă aeriană suspectă (o dronă) la doar 25 de kilometri est de localitatea Sulina, demonstrând din nou vulnerabilitatea … - Vânătoarea de averi a început: ANAF a pus ochii pe proprietarii de locuințe scumpe. Ultimatum de 15 zile pentru plata „taxei pe lux” sub amenințarea penalităților
Statul are nevoie disperată de bani, iar Fiscul a declanșat o ofensivă directă împotriva proprietarilor de imobile valoroase. După ce termenul limită de 30 septembrie a expirat, ANAF a început să bombardeze cu notificări oficiale persoanele fizice care au „uitat” să depună Formularul 216, documentul aferent noii „taxe pe lux”. Cei somați au primit un … - Jaf la butoanele infrastructurii critice: „Ciocoii vechi și noi” din PSD și USR prăduiesc Radiocom cu „tunuri” de milioane de euro
Scandalul de la Societatea Națională de Radiocomunicații (Radiocom), companie strategică deținută de statul român, scoate la iveală controverse privind administrarea unei societăți cu afaceri de aproape 259 de milioane de lei. Ministrul Economiei, Daniel Zamfir, a anunțat după preluarea mandatului trimiterea Corpului de Control, invocând o achiziție de laptopuri de aproximativ 1,7 milioane de euro … - Ministrul Finanțelor confirmă eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA) începând cu anul 2027
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, anunță că 2027 va fi primul an în care companiile nu vor mai plăti impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA), după reducerea acestuia în 2026. Totodată, oficialul susține că Guvernul nu intenționează să majoreze taxele anul viitor, însă avertizează că evitarea unor noi măsuri fiscale depinde de capacitatea statului de …




