CCR a respins sesizarea preşedintelui Iohannis: Parlamentul stabileşte data alegerilor parlamentare

CCR a respins marţi sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis referitoare la Legea privind organizarea alegerilor parlamentare din acest an.

Decizia ar fi fost luată cu 5 voturi „pentru” respingerea sesizării şi 4 voturi „împotrivă”.

Au votat pentru respingere judecătorii Valer Dorneanu, Gheorghe Stan, Cristian Deliorga, Attila Vraga şi Mona Pivniceru.

Împotriva respingerii au votat judecătorii Livia Stanciu, Simina Tănăsescu, Marian Enache şi Daniel Mora.

Potrivit sesizării de neconstituţionalitate transmisă luni CCR, Legea privind organizarea alegerilor parlamentare a fost adoptată atât de Senat cât şi Camera Deputaţilor în 27 iulie şi a fost transmisă două zile mai târziu al Preşedinţie în vederea promulgării.

Klaus Iohannis a cerut CCR să admită sesizarea de neconstituţionalitate şi să constate că legea este neconstituţională în ansamblul său.

„Similar stabilirii datei alegerilor locale, Parlamentul a optat pentru o soluţie legislativă potrivit căreia data următoarelor alegeri pentru Senat şi Camera Deputaţilor va fi stabilită de Parlament prin lege organică. Prin conţinutul normativ, această reglementare încalcă prevederile mai multor articole din Constituţie”, arăta şeful statului.

În sesizare se subliniază că stabilirea datei alegerilor parlamentare prin lege organică, cu cel puţin 60 de zile înaintea datei alegerilor, prin derogare, creează un cadru legislativ special doar pentru următoarele alegeri parlamentare.

„Apreciem că o atare modificare, realizată cu mai puţin de 6 luni înainte de alegerile la termen, încalcă exigenţele art. 1 alin. (5) din Constituţie în dimensiunea sa referitoare la previzibilitatea legii şi cea a securităţii raporturilor juridice”, a explicat preşedintele.

Acesta a precizat că s-a instituit, astfel, o prerogativă pentru Parlament de a stabili în mod discreţionar data alegerilor parlamentare.

„În actualul context, adoptarea unei legi prin care se stabileşte data alegerilor parlamentare devine cu atât mai problematică în situaţia în care ar interveni una dintre cauzele care determină prelungirea de drept a mandatului Parlamentului, cum este starea de urgenţă. Este posibil ca legea organică prin care s-a stabilit data alegerilor parlamentare să fie necesar să fie modificată din considerente ce ţin de evoluţia situaţiei sanitare”, a menţionat Klaus Iohannis.

Acesta susţine că prin intervenţia intempestivă şi formalizarea excesivă a procedurii de stabilire a datei alegerilor ”se creează premisele încălcării altor dispoziţii şi garanţii constituţionale”.

„Dacă senatorii şi deputaţii vor fi obligaţi să acorde votul în sensul adoptării legii de stabilire a datei alegerilor, atunci voinţa parlamentarului nu mai este liberă, mandatul devine unul imperativ, ceea ce plasează legea criticată pe tărâmul nulităţii absolute”, a mai spus Klaus Iohannis.

Preşedintele consideră că Parlamentul dobândeşte competenţa de a stabili data alegerilor în mod discreţionar, cu ignorarea regulilor stabilite de Constituţie, putându-se ajunge la prelungirea mandatului actualului Parlament, în afara cadrului constituţional.

„Camera Deputaţilor şi Senatul sunt alese pentru un mandat de 4 ani, care se prelungeşte de drept în stare de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă, până la încetarea acestora. (…) O guvernare democratică presupune ca poporul să îşi desemneze reprezentaţii la nivelul autorităţilor publice la intervale regulate de timp. Rezultă că mandatul autorităţilor publice trebuie să fie limitat în timp”, a mai explicat Iohannis.

Conform legislaţiei, Guvernul este cel care stabileşte data alegerilor, iar aducerea la cunoştinţă publică a datei alegerilor se face cu cel puţin 90 de zile înainte de ziua votării, prin publicarea în Monitorul Oficial al României hotărârii Guvernului privind data alegerilor.

„Prin norma criticată, se poate ajunge la situaţia în care Parlamentul poate stabili data alegerilor în mod arbitrar, fără vreo limitare şi fără o sancţiune în cazul în care acesta, prin data stabilită, prelungeşte indirect mandatul în curs”, a mai precizat preşedintele României.

Sursa: www.mediafax.ro

• 
  Corupție la CSM Focșani: Cristi Misăilă vrea capete pentru deciziile pe care le-a aprobat el însuși
  Pe 14 mai 2026, după publicarea raportului Curții de Conturi, primarul Cristi Misăilă a emis un comunicat oficial prin care a luat act de demisia directorului CSM Focșani, Nicuță Oprea, și a cerut public demisia contabilei. Comunicatul explică, în patru paragrafe, că „ordonatorul terțiar de credite este răspunzător direct” și că Primăria „a transmis în …
• 
  Premierul demis, Ilie Bolojan, o apără pe corupta Oana Gheorghiu în dosarul Schwarz
  Un premier demis își folosește ultimele zile la putere pentru a blinda un coleg de guvern acuzat de trafic de influență. Întrebarea legitimă pe care și-o pun tot mai mulți români: unde se termină loialitatea politică și unde începe complicitatea morală? Declarații care ridică semne de întrebare Vineri, într-un interviu acordat HotNews, premierul interimar Ilie …
• 
  Procurorii Teodor Niță și Gigi Ștefan, arestați 30 de zile
  Procurorii Teodor Niță și Gigi Ștefan au fost arestați, vineri, pentru următoarele 30 de zile, conform deciziei judecătorilor de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ). Decizia nu este definitivă. Ștefan este acuzat de Parchetul General că a primit 170.000 de euro să intervină în dosare penale, iar Niță este acuzat, între altele, că …
• 
  Ilie Bolojan a făcut foarte mult rău României prin măsurile de austeritate. Pierderi de miliarde
  Măsurile dure de austeritate impuse de Cabinetul Bolojan au generat un efect de bumerang devastator, aruncând România într-o criză profundă. Creșterea bruscă a TVA-ului și modificările impredictibile ale legislației fiscale au paralizat mediul de afaceri, rezultatul fiind unul dezastruos: un exod al investitorilor străini, miliarde de euro pierdute și intrarea oficială a țării în recesiune. …
• 
  Echipamentele IT ale RAR, făcute praf de o instalație ieftină de detectare a incendiilor
  Dovada vie că economia în sistemul bugetar nu e mereu de bun augur vine chiar de la RAR, acolo unde o instalație ieftină a făcută praf echipamentele IT ale instituției. Aproape 15 milioane de lei a fost paguba adusă Registrului Auto Român în urma montării unei instalaţii ieftine de prevenire a incendiilor, se arată într-un raport …