Germania spune „nu” banilor în plus pentru UE. România riscă să piardă miliarde din PNRR
Poziția dură a noului guvern german condus de Friedrich Merz lovește direct în interesele României: Berlinul se opune atât creșterii bugetului UE pentru 2028-2034, cât și prelungirii termenului de implementare a PNRR-urilor. În timp ce România abia reușește să bifeze jaloanele asumate, Germania cere rigurozitate și pune pe primul loc cheltuielile militare, în detrimentul investițiilor în infrastructură, agricultură și coeziune.
Noul executiv de la Berlin a tras o linie clară: nu mai vrea bani în plus pentru bugetul UE și refuză categoric ideea unei prelungiri a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), un instrument vital pentru țările din estul Europei, inclusiv pentru România. Într-un document obținut de agenția EFE, Germania argumentează că PNRR-ul este „un instrument temporar și extraordinar” și că orice prelungire este „exclusă din punct de vedere legal”.
Această poziție tranșantă vine cu doar o lună înainte ca Bruxelles-ul să prezinte propunerea oficială pentru următorul buget multianual al Uniunii, iar efectele pentru România pot fi devastatoare. Țara noastră spera la o prelungire cu 18 luni pentru finalizarea proiectelor finanțate prin PNRR, extindere susținută inclusiv de Parlamentul European. Germania, în schimb, bate cu pumnul în masă și refuză orice derogare.
Mai grav este că Berlinul propune orientarea bugetului UE către apărare, securitate și finanțarea industriei militare, în timp ce domenii cheie pentru România, precum agricultura sau dezvoltarea regională, sunt împinse pe plan secund. Politica Agricolă Comună și Politica de Coeziune , cele două instrumente de bază prin care România a beneficiat de miliarde de euro în ultimele decenii , sunt acum puse sub presiunea „reformelor și modernizării” și a unei condiționări stricte, asemănătoare jaloanelor din PNRR.
Totodată, Germania se opune ideii propuse de alte țări, precum Spania, de a crește contribuțiile naționale la bugetul UE sau de a lansa noi emisiuni comune de datorie pentru investiții strategice. Pentru Berlin, sustenabilitatea contribuțiilor naționale și plata datoriilor deja făcute sunt prioritare, chiar dacă asta înseamnă tăieri sau stagnări în alte domenii esențiale pentru statele mai puțin dezvoltate.
Într-un moment în care România se luptă cu întârzieri, birocrație și un risc imens de a pierde banii din PNRR, poziția inflexibilă a Germaniei vine ca o lovitură rece. Chiar dacă europarlamentarii români au reușit să impună în Parlamentul European ideea unei prelungiri, Berlinul pare decis să blocheze orice astfel de inițiativă.
Germania pare să pună interesul propriu și militarizarea bugetului UE deasupra solidarității și dezvoltării comune. România, care spera la un sprijin suplimentar pentru a finaliza proiectele deja începute, riscă acum să se trezească cu fonduri pierdute și obiective ratate, într-un joc politic în care voința Berlinului cântărește tot mai greu.
