Fostul şef de la Transelectrica, acuzat că şi-a falsificat diploma de inginer, condamnat definitiv cu suspendare

Fostul şef al Transelectrica Marius Caraşol, acuzat că şi-a falsificat diploma de inginer pentru a putea ocupa funcţia de conducere în companie, a fost condamnat definitiv de Curtea de Apel Bucureşti la 2 ani şi 8 luni închisoare cu suspendare pentru înşelăciune şi uz de fals.
Curtea de Apel Bucureşti a respins apelurile declarate de procurori şi Transelectrica, fiind menţinută sentinţa dată în februarie 2020 de Judecătoria Sectorului 1.
Conform deciziei primei instanţe, Marius Caraşol trebuie să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de către Serviciul de Probaţiune şi să presteze muncă neremunerată în folosul comunităţii în cadrul Primăriei Comunei Clinceni sau la Postul de poliţie Clinceni, pe o perioadă de 120 de zile.
Judecătorii au respins acţiunea civilă formulată de Transelectrica SA, ca rămasă fără obiect, după ce Caraşol a achitat prejudiciul de 460.000 de lei.
Marius Caraşol a fost trimis în judecată, în decembrie 2019, pentru uz de fals şi înşelăciune, în legătură cu diploma de inginer depusă la cererea de angajare la companiile General Electro Proexim şi Transelectrica.
Procurorii susţin că Marius Caraşol a utilizat acte false, şi anume documente de studii din care reieşea faptul că a urmat cursurile Universităţii Politehnica Bucureşti, fiind inginer diplomat, pentru angajarea sa la diferite entităţi economice.
Marius Caraşol a trecut în CV că are diplomă de inginer diplomat, după ce ar fi absolvit în anul 2005 Universitatea Politehnica Bucureşti. Diploma s-a dovedit însă a fi falsă.
Potrivit Edupedu.ro, Caraşol ar fi urmat cursurile Universităţii Politehnica Bucureşti, a repetat doi ani de facultate, dar nu a mai absolvit.
Marius Caraşol a fost revocat în luna septembrie 2019 din funcţiile de preşedinte al Transelectrica şi poziţia de membru al directoratului companiei.
Sursa: Agerpres
- Austria ține prețurile mari la energie în România, Bulgaria și GreciaConsumatorii industriali de energie electrică din România, Bulgaria și Grecia au cerut Comisiei Europene stabilirea unui mecanism de sprijin în raport cu prețurile angro mari la electricitate suportate de industriile energointensive, în special de cele din Europa de Sud-Est, din cauza fragmentării pieței europene unice de profil ca urmare a insuficienței interconexiunilor energetice dintre țările …
- Ipocrizia ministrului Energiei: Dacă subordonații mei directori își scad salariul cu 20% mi-l scad și euMinistrul Energiei, Bogdan Ivan, a declarat joi, despre renunţarea benevolă a unei părţi din salariu, de către şefii din companiile din energie, că dacă ei îşi scad 20% din salariu, este dispus să îşi scadă şi ei salariul cu 20%. ”Dacă avem o decizie guvernamentală asumată de premier, este evident că o să port această …
- Sindicaliştii de la Apele Române protestează în faţa Ministerului Mediului: Tăiaţi bani de la parlamentari, nu de la noi!Câteva zeci de sindicalişti de la Apele Române protestează, vineri, pentru două ore, în faţa Ministerului Mediului, faţă de diminuarea veniturilor salariale prin reducerea sporului de condiţii vătămătoare de muncă. Acţiunea, care se va desfăşura până la ora 13:00, se înscrie în seria protestelor stabilite de Blocul Naţional Sindical (BNS) şi începute cu o zi în urmă …
- Sorin Faur: România a fost laborator și poligon pentru numeroase clase de muniție cu care se rade sistematic de pe fața pământului democrația liberală, în sensul ei nepervertit de ideologii ultimului sfert de veacRomânia a fost laborator și poligon pentru numeroase clase de muniție cu care se rade sistematic de pe fața pământului democrația liberală, în sensul ei nepervertit de ideologii ultimului sfert de veac. De fapt, „ideologi” e o etichetă exagerat de generoasă. În fond, doar niște activiști cu propaganda ai unor entități dubioase care îi plătesc …
- Comasarea CNA cu ANCOM, un atac la libertatea preseiPlanul de comasare a Consiliului Național al Audiovizualului (CNA) cu Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) provoacă îngrijorare profundă în rândul jurnaliștilor, societății civile și experților în media. Dincolo de justificările birocratice sau economice invocate de guvern, această mișcare este percepută ca un atentat la libertatea presei și o încercare periculoasă de …