Știrile 60m.RO

Fostul şef de la Transelectrica, acuzat că şi-a falsificat diploma de inginer, condamnat definitiv cu suspendare

Fostul şef al Transelectrica Marius Caraşol, acuzat că şi-a falsificat diploma de inginer pentru a putea ocupa funcţia de conducere în companie, a fost condamnat definitiv de Curtea de Apel Bucureşti la 2 ani şi 8 luni închisoare cu suspendare pentru înşelăciune şi uz de fals.

Curtea de Apel Bucureşti a respins apelurile declarate de procurori şi Transelectrica, fiind menţinută sentinţa dată în februarie 2020 de Judecătoria Sectorului 1.

Conform deciziei primei instanţe, Marius Caraşol trebuie să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de către Serviciul de Probaţiune şi să presteze muncă neremunerată în folosul comunităţii în cadrul Primăriei Comunei Clinceni sau la Postul de poliţie Clinceni, pe o perioadă de 120 de zile.

Judecătorii au respins acţiunea civilă formulată de Transelectrica SA, ca rămasă fără obiect, după ce Caraşol a achitat prejudiciul de 460.000 de lei.

Marius Caraşol a fost trimis în judecată, în decembrie 2019, pentru uz de fals şi înşelăciune, în legătură cu diploma de inginer depusă la cererea de angajare la companiile General Electro Proexim şi Transelectrica.

Procurorii susţin că Marius Caraşol a utilizat acte false, şi anume documente de studii din care reieşea faptul că a urmat cursurile Universităţii Politehnica Bucureşti, fiind inginer diplomat, pentru angajarea sa la diferite entităţi economice.

Marius Caraşol a trecut în CV că are diplomă de inginer diplomat, după ce ar fi absolvit în anul 2005 Universitatea Politehnica Bucureşti. Diploma s-a dovedit însă a fi falsă.

Potrivit Edupedu.ro, Caraşol ar fi urmat cursurile Universităţii Politehnica Bucureşti, a repetat doi ani de facultate, dar nu a mai absolvit.

Marius Caraşol a fost revocat în luna septembrie 2019 din funcţiile de preşedinte al Transelectrica şi poziţia de membru al directoratului companiei.

Sursa: Agerpres

  • Rețeaua de putere și corupție din jurul Companiei Naționale de Investiții, condusă din 2013 de Manuela Pătrășcoiu
    O investigație ReporterIS dezvăluie rețeaua de putere și de interese transpartinice din jurul Companiei Naționale de Investiții ((CNI), condusă din 2013 de Manuela Pătrășcoiu. Vorbim de un mamut cu un buget anual de peste 2,5 miliarde lei, bani publici, cu 370 de angajați și un salariu mediu brut lunar de 25.000 de lei. Finii sunt directori, cumnatul conduce Casa …
  • Sindicaliștii din administrație ies în stradă – amenințări cu grevă generală
    Luni, angajații din administrația publică protestează în București, nemulțumiți de măsurile anunțate de Guvern, despre care susțin că vor genera un blocaj total în sistem. Sindicaliștii avertizează că, dacă planurile Executivului vor fi puse în aplicare, vor declanșa greva generală. Reprezentanții lor afirmă că au fost chemați în aceeași zi la discuții cu premierul Ilie Bolojan. Programul manifestațiilor Acțiunea de protest …
  • Trump: Ura dintre Zelenski și Putin este de nepătruns
    Ura „de nepătruns” dintre președintele rus Vladimir Putin și președintele ucrainean Volodimir Zelenski a blocat încheierea unui acord de pace, despre care credea că ar fi fost „ușor” în comparație cu modul în care a decurs, a declarat ieri președintele Donald Trump, scrie presa de peste Ocean. Liderul de la Casa Albă, în timp ce …
  • Eliminarea plafonării la alimentele de bază, un alt jaf pus la cale de Ilie „sărăcie”. Grindeanu latră, dar nu mușcă
    Românii se trezesc din nou victimele „reformelor” impuse de guvernanți, după ce coaliția condusă de Ilie „sărăcie” a decis eliminarea plafonării prețurilor la alimentele de bază. Măsura, care ar fi trebuit să ofere un minim de protecție familiilor cu venituri mici și pensionarilor sufocați de scumpiri, este aruncată la gunoi în favoarea marilor lanțuri comerciale …
  • Moartea mierii românești
    Apicultura românească traversează una dintre cele mai dificile perioade din ultimele decenii, confruntându-se simultan cu efectele schimbărilor climatice, absența unui sprijin financiar și lipsa unei campanii de promovare a mierii autohtone. La acestea se adaugă costurile tot mai ridicate pentru hrănirea familiilor de albine și presiunea importurilor masive de miere ieftină din afara Uniunii Europene. …
Back to top button