Fostul şef de la Transelectrica, acuzat că şi-a falsificat diploma de inginer, condamnat definitiv cu suspendare

Fostul şef al Transelectrica Marius Caraşol, acuzat că şi-a falsificat diploma de inginer pentru a putea ocupa funcţia de conducere în companie, a fost condamnat definitiv de Curtea de Apel Bucureşti la 2 ani şi 8 luni închisoare cu suspendare pentru înşelăciune şi uz de fals.

Curtea de Apel Bucureşti a respins apelurile declarate de procurori şi Transelectrica, fiind menţinută sentinţa dată în februarie 2020 de Judecătoria Sectorului 1.

Conform deciziei primei instanţe, Marius Caraşol trebuie să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de către Serviciul de Probaţiune şi să presteze muncă neremunerată în folosul comunităţii în cadrul Primăriei Comunei Clinceni sau la Postul de poliţie Clinceni, pe o perioadă de 120 de zile.

Judecătorii au respins acţiunea civilă formulată de Transelectrica SA, ca rămasă fără obiect, după ce Caraşol a achitat prejudiciul de 460.000 de lei.

Marius Caraşol a fost trimis în judecată, în decembrie 2019, pentru uz de fals şi înşelăciune, în legătură cu diploma de inginer depusă la cererea de angajare la companiile General Electro Proexim şi Transelectrica.

Procurorii susţin că Marius Caraşol a utilizat acte false, şi anume documente de studii din care reieşea faptul că a urmat cursurile Universităţii Politehnica Bucureşti, fiind inginer diplomat, pentru angajarea sa la diferite entităţi economice.

Marius Caraşol a trecut în CV că are diplomă de inginer diplomat, după ce ar fi absolvit în anul 2005 Universitatea Politehnica Bucureşti. Diploma s-a dovedit însă a fi falsă.

Potrivit Edupedu.ro, Caraşol ar fi urmat cursurile Universităţii Politehnica Bucureşti, a repetat doi ani de facultate, dar nu a mai absolvit.

Marius Caraşol a fost revocat în luna septembrie 2019 din funcţiile de preşedinte al Transelectrica şi poziţia de membru al directoratului companiei.

Sursa: Agerpres

• 
  Românii își retrag economiile din bănci. Titlurile de stat devin noua alegere pentru mii de investitori
  Românii își schimbă treptat modul în care își păstrează economiile. În loc să lase banii în depozite bancare sau în conturi care aduc câștiguri limitate, tot mai multe persoane aleg să cumpere titluri de stat, atrași de dobânzile oferite și de ideea unei investiții considerate mai sigure. Fenomenul devine tot mai vizibil în programul Fidelis, unde …
• 
  Execuție cu „secrete de stat”: Cum s-a stins lumina pentru un șef de la Transelectrica
  Un contract vechi de 17 ani între Transelectrica și Teletrans a fost motivul pentru care Victor Moraru, un apropiat al lui Marian Neacșu, a pierdut în februarie 2026 certificatul ORNISS (Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat), cel care dă acces la documente secrete și implicit funcția din directoratul Transelectrica care depinde de acest …
• 
  Paza de urgență din Sectorul 1: Cum ia luna iulie prin surprindere DGASPC pe aproape 1.000.000 de lei
  Statul român are o grijă deosebită pentru cetățenii vulnerabili, iar în Sectorul 1 această grijă se traduce printr-un apetit uriaș pentru servicii de protecție. Numai serviciile de pază scot din bugetul local aproximativ 1.000.000 de lei în fiecare lună, ba chiar mai mult dacă adăugăm și taxa pe valoarea adăugată. Rețeta administrativă este simplă, de …
• 
  Cine încasează cei mai mulți bani de la stat? AEP a publicat subvențiile virate partidelor în luna iulie
  Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a prezentat joi valoarea subvenţiilor alocate de la bugetul de stat şi virate în contul fiecărui partid politic în luna iulie 2026.  Astfel, Partidul Social-Democrat a primit 5.132.818 lei, PNL –  2.794.483 lei, USR –  1.983.502 lei.  De asemenea, AUR a primit ca subveţie de la stat, în iulie, suma de 3.035.116 lei, …
• 
  Justiție record: Cel mai longeviv proces de corupție din România, închis în primă instanță după 13 ani și 154 de amânări
  De la înregistrarea acestui dosar pe rolul instanței și până la pronunțarea primei sentințe, la conducerea Ministerului Justiției s-au succedat 11 mandate exercitate de nouă miniștri, timp în care cauza continua să fie judecată în prima instanță. Tribunalul Buzău a decis ca, după 13 ani și 154 de amânări să închidă în prima instanță un …