Fostul şef de la Transelectrica, acuzat că şi-a falsificat diploma de inginer, condamnat definitiv cu suspendare

Fostul şef al Transelectrica Marius Caraşol, acuzat că şi-a falsificat diploma de inginer pentru a putea ocupa funcţia de conducere în companie, a fost condamnat definitiv de Curtea de Apel Bucureşti la 2 ani şi 8 luni închisoare cu suspendare pentru înşelăciune şi uz de fals.

Curtea de Apel Bucureşti a respins apelurile declarate de procurori şi Transelectrica, fiind menţinută sentinţa dată în februarie 2020 de Judecătoria Sectorului 1.

Conform deciziei primei instanţe, Marius Caraşol trebuie să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de către Serviciul de Probaţiune şi să presteze muncă neremunerată în folosul comunităţii în cadrul Primăriei Comunei Clinceni sau la Postul de poliţie Clinceni, pe o perioadă de 120 de zile.

Judecătorii au respins acţiunea civilă formulată de Transelectrica SA, ca rămasă fără obiect, după ce Caraşol a achitat prejudiciul de 460.000 de lei.

Marius Caraşol a fost trimis în judecată, în decembrie 2019, pentru uz de fals şi înşelăciune, în legătură cu diploma de inginer depusă la cererea de angajare la companiile General Electro Proexim şi Transelectrica.

Procurorii susţin că Marius Caraşol a utilizat acte false, şi anume documente de studii din care reieşea faptul că a urmat cursurile Universităţii Politehnica Bucureşti, fiind inginer diplomat, pentru angajarea sa la diferite entităţi economice.

Marius Caraşol a trecut în CV că are diplomă de inginer diplomat, după ce ar fi absolvit în anul 2005 Universitatea Politehnica Bucureşti. Diploma s-a dovedit însă a fi falsă.

Potrivit Edupedu.ro, Caraşol ar fi urmat cursurile Universităţii Politehnica Bucureşti, a repetat doi ani de facultate, dar nu a mai absolvit.

Marius Caraşol a fost revocat în luna septembrie 2019 din funcţiile de preşedinte al Transelectrica şi poziţia de membru al directoratului companiei.

Sursa: Agerpres

• 
  „Cartierul Diasporei”, proiectul-fanion lansat de Ilie Bolojan: după 7 ani, nicio casă. În schimb, Primăria a construit un drum de 1,6 milioane de lei prin terenul viran
  În 2019, Ilie Bolojan, pe atunci primar al municipiului Oradea, le prezenta românilor plecați în străinătate un proiect care trebuia să îi convingă să se întoarcă acasă: terenuri pentru construirea de locuințe, concesionate la prețuri sub nivelul pieței, într-o zonă care urma să devină „Cartierul Diasporei”. Șapte ani mai târziu, imaginea din teren este cu …
• 
  „Vărzaru”, primarul care a schimbat partidele, dar nu și centrul de putere. Afacerile cu lemn, Mocănița, incompatibilitatea și dosarele care duc spre Vasile Coman
  De mai bine de un deceniu, Vasile Coman conduce orașul Vișeu de Sus. Înainte să fie primar, numele său era deja legat de una dintre cele mai puternice afaceri cu lemn din nordul Maramureșului. A intrat în Primărie ca independent, a trecut pe la PSD, apoi la PNL și s-a întors la PSD, câștigând de …
• 
  Dosar exploziv pentru frații Tate: DIICOT descrie exploatarea unei minore de 15 ani, control, agresiuni și milioane de dolari obținute din videochat
  Potrivit anchetatorilor, unul dintre inculpați ar fi recrutat o fată în vârstă de 15 ani și ar fi transformat relația cu aceasta într-un mecanism de control și exploatare care s-ar fi întins pe aproape un deceniu. Dosarul a fost trimis Tribunalului București prin rechizitoriul întocmit la 31 august 2026. Cum ar fi fost recrutată minora Potrivit …
• 
  Judecătoarea reformistă Sorina Marinaș, luată la țintă de Inspecția Judiciară / Fenomen în justiție: magistrații care critică rețeaua Savonea, vizați de IJ
  Judecătoarea Sorina-Iolanda Marinaș, de la Curtea de Apel Craiova, cunoscută pentru pozițiile sale reformiste și critice la adresa conducerii sistemului judiciar, a devenit din nou ținta unei acțiuni disciplinare declanșate de Inspecția Judiciară. Această nouă anchetă reflectă un fenomen tot mai accentuat în cadrul justiției românești, unde magistrații care iau atitudine publică sau contestă deciziile …
• 
  România ar putea primi o parte din cei 770 de milioane de euro din PNRR pentru legea salarizării. Condițiile anunțate de Bruxelles
  Comisia Europeană evaluează posibilitatea de a debloca o tranșă de fonduri pentru România, în valoare de 770 de milioane de euro, legate de Planul Național de Redresare și Reziliență. Această sumă fusese anterior suspendată din cauza neîndeplinirii anumitor jaloane specifice stabilite în acordul dintre autoritățile de la București și comunitatea europeană. Miza principală a acestei …