Fostul şef de la Transelectrica, acuzat că şi-a falsificat diploma de inginer, condamnat definitiv cu suspendare

Fostul şef al Transelectrica Marius Caraşol, acuzat că şi-a falsificat diploma de inginer pentru a putea ocupa funcţia de conducere în companie, a fost condamnat definitiv de Curtea de Apel Bucureşti la 2 ani şi 8 luni închisoare cu suspendare pentru înşelăciune şi uz de fals.

Curtea de Apel Bucureşti a respins apelurile declarate de procurori şi Transelectrica, fiind menţinută sentinţa dată în februarie 2020 de Judecătoria Sectorului 1.

Conform deciziei primei instanţe, Marius Caraşol trebuie să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de către Serviciul de Probaţiune şi să presteze muncă neremunerată în folosul comunităţii în cadrul Primăriei Comunei Clinceni sau la Postul de poliţie Clinceni, pe o perioadă de 120 de zile.

Judecătorii au respins acţiunea civilă formulată de Transelectrica SA, ca rămasă fără obiect, după ce Caraşol a achitat prejudiciul de 460.000 de lei.

Marius Caraşol a fost trimis în judecată, în decembrie 2019, pentru uz de fals şi înşelăciune, în legătură cu diploma de inginer depusă la cererea de angajare la companiile General Electro Proexim şi Transelectrica.

Procurorii susţin că Marius Caraşol a utilizat acte false, şi anume documente de studii din care reieşea faptul că a urmat cursurile Universităţii Politehnica Bucureşti, fiind inginer diplomat, pentru angajarea sa la diferite entităţi economice.

Marius Caraşol a trecut în CV că are diplomă de inginer diplomat, după ce ar fi absolvit în anul 2005 Universitatea Politehnica Bucureşti. Diploma s-a dovedit însă a fi falsă.

Potrivit Edupedu.ro, Caraşol ar fi urmat cursurile Universităţii Politehnica Bucureşti, a repetat doi ani de facultate, dar nu a mai absolvit.

Marius Caraşol a fost revocat în luna septembrie 2019 din funcţiile de preşedinte al Transelectrica şi poziţia de membru al directoratului companiei.

Sursa: Agerpres

• 
  Datele Eurostat contrazic realitatea clamată de Ilie Bolojan: Deficitul real al României, aproape dublu față de raportările Guvernului
  Cifrele Eurostat arată faptul că deficitul real al României este de 3,7 – 3,8% din PIB, în timp ce premierul Ilie Bolojan se lăuda cu un deficit de doar 2% din PIB. Acest lucru înseamnă că Ilie Bolojan lasă România cu același deficit ca și Marcel Ciolacu, pe care îl înfiera puternic. Potrivit analistului Petrișor …
• 
  Moștenirea toxică de la Inspecția Muncii: Cum a ajuns controversatul Dantes Bratu să se agațe de scaun, în plină anchetă a DNA
  Una dintre cele mai importante instituții de control din România continuă să fie condusă de un personaj aflat în centrul unui scandal penal de proporții. Dantes-Nicolae Bratu ocupă în continuare funcția de inspector general de stat la Inspecția Muncii, beneficiind de un paravan politic solid și de o numire controversată semnată pe finalul mandatului de …
• 
  Probleme penale fără sfârșit pentru Călin Georgescu: Un presupus salut legionar l-a trimis în fața anchetatorilor pentru al cincilea dosar
  Călin Georgescu este audiat joi de anchetatorii din Ilfov într-o nouă anchetă penală, după ce ar fi făcut salutul legionar în fața susținătorilor săi, la ieșirea dintr-o secție de poliție. Acesta ar fi al cincilea dosar penal deschis pe numele fostului candidat la alegerile prezidențiale. Georgescu s-a prezentat la audieri însoțit de avocații săi, în …
• 
  Palmă de la Strasbourg pentru Lia Savonea și magistrați: CEDO stabilește că independența sistemului judiciar nu este o licență pentru autoreglementare financiară și votarea propriilor privilegii
  O decizie fără precedent pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) depășește cu mult cadrul unei simple respingeri a pretențiilor salariale formulate de un grup de magistrați români. Instanța de la Strasbourg dinamitează însuși fundamentul pe care Justiția și-a clădit, timp de două decenii, o serie de beneficii financiare substanțiale. Pentru Lia Savonea, președinta …
• 
  Capcana fiscalității excesive: De ce nu mai poate susține creșterea taxelor reducerea deficitului bugetar
  Strategia bazată exclusiv pe creșterea impozitelor pentru corectarea derapajelor bugetare a ajuns la un punct critic. Atât mediul privat, cât și populația resimt puternic povara unei fiscalități împinse la limită, în timp ce ritmul de creștere a economiei încetinește vizibil – fiind estimat la doar 0,7% pentru anul curent. Într-un asemenea climat, continuarea consolidării fiscale …