Fost consilier prezidenţial al lui Zelenski: Schimbaţi teritoriul Ucrainei pentru aderarea la NATO
Fostul consilier prezidenţial ucrainean Oleksi Arestovici a sugerat că un schimb de 20% din teritoriul ucrainean cu statutul de membru NATO pentru restul ţării ar putea fi o modalitate de a pune capăt războiului, informează The Telegraph.
Observaţiile controversate ale lui Arestovici contravin direct politicii guvernului ucrainean şi este foarte puţin probabil să se bucure de popularitate în rândul publicului, cu atât mai mult cu cât preşedintele Volodimir Zelenski şi alţi oficiali ucraineni importanţi au exclus posibilitatea de a schimba teritoriul pentru pace sau pentru aderarea la NATO.
Dar Arestovici, care a fost consilier al şefului de cabinet al lui Zelenski până în ianuarie, a sugerat opţiunea „Republica Federală Germania” ca fiind una dintre posibilele variante de final.
În cadrul unui interviu pe YouTube, Arestovici a declarat că dezbaterea privind aderarea la NATO a expus contradicţii profunde între obiectivele Ucrainei şi cele ale principalilor săi aliaţi occidentali, sugerând patru modalităţi de a le depăşi.
Fostul consilier prezidenţial a declarat că prima ar fi ca Ucraina să îşi convingă aliaţii occidentali să accepte punctul său de vedere. El a sugerat că Ucraina nu are „resursele politice” necesare pentru a realiza acest lucru.
A doua opţiune ar fi o „Republică Federală a Germaniei”, în care partea liberă a unei Ucrainei efectiv divizate ar fi admisă în NATO, în speranţa că reunificarea va fi realizată în cele din urmă prin mijloace paşnice.
„Să spunem că o parte din teritoriul ocupat rămâne ocupat, în afara controlului guvernului ucrainean. Noi ne agăţăm de restul. Nu ştim exact cât de mult, dar marea majoritate.
Să spunem că 80 la sută din teritoriu îl păstrăm. De fapt, cea mai mare parte dintre noi, cea mai mare parte a statului, aşa cum au promis, încheie războiul şi intră în NATO. Mulţi ar putea numi asta o oportunitate super-istorică.
A treia opţiune este că găsim un compromis. Dar cred că cea mai probabilă este opţiunea a patra, adică ‘marşul dreptăţii – doi'”, a spus el, referindu-se la revolta lui Evgheni Prigojin împotriva Wagner din 24 iunie.
Arestovici susţine că cea de-a treia opţiune nu ar implica renunţarea la ambiţia de a elibera Crimeea şi teritoriile ocupate, ci încercarea de a face acest lucru prin mijloace paşnice.
Guvernul ucrainean a declarat în mod constant că obiectivele sale de război includ eliberarea tuturor teritoriilor ocupate, inclusiv a Crimeei.
Arestovici, fost psiholog şi blogger prolific, este o figură cunoscută, dar controversată în Ucraina. În primele săptămâni ale războiului, el a publicat actualizări foarte vizionate privind evoluţia conflictului, prezicând la un moment dat că un acord de pace era aproape şi că luptele vor dura doar câteva săptămâni sau luni.
El a demisionat din funcţia de consilier al biroului prezidenţial în ianuarie, după ce a afirmat că o rachetă rusă care a distrus un bloc de apartamente din Dnipro a fost doborâtă de apărarea aeriană ucraineană.
În prezent, el nu deţine nicio funcţie oficială în cadrul guvernului, iar biroul lui Zelenski a declarat că a fost doar un „consilier” independent al lui Andri Iermak, şeful de cabinet, şi nu un membru al personalului.
Comentariile au atras reacţii din partea ucrainenilor, care l-au acuzat că a răspândit informaţii neverificate şi că a susţinut relatările propagandei ruseşti.
Sursa citată menţionează faptul că nu este pentru prima dată când divizarea Germaniei după cel de-al Doilea Război Mondial a fost folosită ca o contrapondere la argumentul că Ucraina nu poate adera la NATO atâta timp cât are o dispută teritorială activă cu Rusia.
Republica Federală Germania a fost înfiinţată prin fuziunea zonelor de ocupaţie americană, britanică şi franceză în 1949. Aceasta a aderat la NATO în 1955, în timp ce Republica Democrată Germană, fondată în fosta zonă de ocupaţie sovietică, a rămas sub controlul Moscovei. Cele două s-au reunificat în 1991.
