FMI: Creștere modestă, inflație ridicată și un test major pentru credibilitatea fiscală

Economia României intră într-o perioadă în care fiecare decizie de politică economică contează. Cel mai recent raport al FMI arată o perspectivă complexă: o creștere economică modestă, o inflație care rămâne ridicată până în 2026 și riscuri privind stabilitatea fiscală și ratingul de țară. În același timp, investițiile finanțate prin PNRR ar putea echilibra o parte din presiuni, dar numai dacă reformele structurale sunt duse până la capăt.

Creștere economică modestă, dependentă de investiții

FMI estimează că PIB-ul real va crește cu 1,0% în 2025 și 1,4% în 2026, valori modeste în comparație cu potențialul economiei românești de ultimul deceniu.

Principala sursă de sprijin pentru creștere va fi accelerarea investițiilor din PNRR, în timp ce consumul privat va încetini vizibil, lovit de:

• inflația încă ridicată,
• creșterea fiscalității (inclusiv majorarea TVA),
• consolidarea bugetară necesară în 2025–2026.

Exporturile nu vor putea compensa slăbiciunea consumului intern, deoarece costurile cu forța de muncă cresc mai rapid decât productivitatea, erodând competitivitatea externă.

Inflația rămâne deasupra intervalului BNR până la finalul lui 2026

În pofida scăderii din ultimele trimestre, FMI consideră că presiunile inflaționiste persistă.

Inflația totală rămâne ridicată până la mijlocul anului 2026, coborând în banda BNR abia în trimestrul IV 2026. Vineri însă, odată cu prezentarea Raportului privind inflația, Mugur Isărescu admitea că încadrarea în ținta de inflație ar putea întârzia până la începutul anului 2027.

Cei mai importanți factori care o mențin sus:

• majorarea TVA în 2025,
• eliminarea plafonării prețurilor la energie,
• creșterea rapidă a salariilor,
• șocurile climatice care pot urca prețurile alimentelor,
• posibile creșteri ale energiei pe piețele internaționale.

În aceste condiții, FMI recomandă ca BNR să nu reia deocamdată ciclul de tăieri de dobânzi.

Consolidarea fiscală — un test critic, iar ratingul de țară este în joc

Mesajul FMI este direct: riscul unei retrogradări a ratingului României rămâne prezent.

Motivul:

• deficit încă ridicat,
• incertitudini privind aplicarea pachetului fiscal din 2025–2026,
• lipsa unor măsuri clare pentru 2027 și anii următori.

Instituția recomandă:

• aplicarea integrală a consolidării planificate,
• anunțarea încă din 2025 a măsurilor suplimentare pentru 2027,
• o reformă fiscală structurală ce adresează atât colectarea, cât și echitatea sistemului.

Credibilitatea fiscală, spune FMI, este esențială pentru reducerea primelor de risc și, implicit, pentru costuri mai mici de finanțare.

Scenariul pesimist al FMI: cum ar arăta o lume economică mai dificilă

FMI include și un scenariu global advers, în care:

• Europa crește mai lent,
• China are o cerere internă mai slabă,
• se declanșează un război comercial global,
• costurile de finanțare cresc.

În acest caz, PIB-ul României ar fi cu 0,9 puncte procentuale sub nivelul actual al prognozelor în 2026.

Deficitul bugetar ar crește automat cu 0,2 pp din PIB pe an, punând presiune adițională pe finanțele publice.

Într-un astfel de context, FMI recomandă:

• sprijin fiscal temporar acordat gospodăriilor și firmelor vulnerabile,
• continuarea consolidării fiscale,
• mai multă flexibilitate a cursului de schimb pentru absorbția șocurilor.

Politica monetară: prudență maximă

FMI avertizează că dezancorarea așteptărilor inflaționiste este un risc real.

În acest context:

• rata-cheie nu trebuie redusă prea devreme,
• presiunile salariale trebuie monitorizate atent,
• flexibilitatea cursului ar trebui crescută gradual în următorii ani, pentru a spori capacitatea economiei de a absorbi șocuri externe.

Sectorul financiar: stabil, dar cu vulnerabilități emergente

Deși riscul sistemic este considerat limitat, FMI semnalează câteva puncte sensibile:

• expunere tot mai mare a băncilor la datoria publică,
• creștere rapidă a creditului de consum,
• necesitatea unor teste de stres mai riguroase.

Băncile sunt rezistente, dar supravegherea trebuie întărită într-un context de volatilitate crescută.

Reforme structurale: cea mai mare vulnerabilitate, dar și cea mai mare oportunitate

FMI spune explicit: blocajele structurale sunt principala frână a României.
Prioritățile identificate sunt:

• guvernanță mai bună în companiile de stat, inclusiv numirea rapidă a noului board al agenției de supraveghere,
• reguli mai predictibile și reglementări mai bine făcute,
• reducerea informalității,
• atragerea investițiilor străine,
• creșterea participării la piața muncii și a productivității,
• servicii de îngrijire a copiilor mai accesibile,
• investiții în calitatea educației,
• pregătirea pentru tranziția energetică și integrarea completă în Uniunea Energetică.

Raportul FMI descrie o Românie în echilibru fragil: cu creștere economică, dar sub potențial; cu inflație în scădere, dar încă prea ridicată; cu investiții europene consistente, dar cu un risc fiscal real; cu reforme ambițioase pe hârtie, dar întârziate în practică.

Cheia anilor 2025–2026 va fi credibilitatea: fiscală, instituțională și de guvernanță. Fără ea, ratingul de țară, costurile de finanțare și perspectivele de creștere rămân vulnerabile.