Anchetă “Săptămâna în Oltenia”, realizată de Marius JIANU şi Adrian PANĂ
Spre final de mandat, ex-premierul Florin Cîţu anunţa cu emfază că “românii încep să simtă bunăstarea”. Prin Vâlcea, unii simţeau de-a dreptul opulenţă prim-ministerială sau chiar vreo două.
Reţeta lui Cîţu de jumulire a bugetului central nu arată niciun artificiu tehnico-financiar demn de mândria cu care îşi prezenta studiile făcute în SUA la Colegiul Grinnell şi Universitatea de Stat Iowa, ba chiar evoluează liniar pe metoda autohtonă patentată de mai bine de 30 de ani: bani din bugetul de stat + firma unui prieten de familie, introdusă pe uşa din dos, care să încaseze la foc rapid banii, în ciuda rezultatelor anemice din şantierele deschise. Singura diferenţă notabilă constă în folosirea unei firme de buzunar în locul celor de casă, arondate de obicei partidului.
Contracte servite de urgenţă
În Vâlcea, în 2021, Florin Cîţu a avut grijă în primul şi în primul rând de lucrările decontate din fondul de rezervă al Guvernului în comuna Goleşti, localitate unde, împreună cu familia deţine şi o suprafaţă de teren moştenită de la bunici. Valoarea lucrărilor desfăşurate, din pură întâmplare, în vecinătatea proprietăţilor familiei Cîţu atinge 22 milioane lei fără TVA, un mizilic de vreo 4,5 milioane euro dirijat către SC NTX Concept SRL, şi ulterior în contul Sted Construct SRL, direct prin intermediul Companiei Naţionale de Investiţii (CNI), ocolind Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă (CJSU).
Pe locul secund vine comuna Alunu, unde aceeaşi asociere de firme se mulţumeşte cu 10 milioane lei fără TVA (aproximativ 2 milioane euro) căzuţi pleaşcă ca urmare a deciziei premierului de a finanţa consolidarea unor tronsoane de drum sătesc din fondul de rezervă al Guvernului.
Sumele exorbitante aruncate în cele două tranşe de intervenţii ale CNI arată o nouă dimensiune a jafului din bani publici, făcută strict pe un model de afacere de familie. Două opinii ale unor persoane consultate de reporterii “Săptămâna în Oltenia”, cu grad înalt de expertiză în domeniu, fac referire la supraevaluarea lucrărilor în procente de 50% până la 100%. Pe de altă parte, beneficiarii finali, autorităţi locale, privesc un pic cu jind la valoarea contractelor derulate în perimetrul administrativ local şi spun că la nivel de investiţii ar fi făcut rai din banii care au curs către constructori.
„Noi, în afară de a da o autorizaţie de construire pentru aceste obiective, nu am avut un rol activ în derularea lucrărilor. A fost un prim deviz estimativ întocmit de Infracad DP, firmă care apoi a avut şi contractul de proiectare, dar să ştiţi că nu este niciun conflict de interese. Fondurile au fost gestionate de CNI, eu, ca primar, am fost doar martor la ce s-a executat aici. Ce să vă zic, dacă aveam 4-5 milioane de euro buget alocat pentru astfel de intervenţii sau pe dezvoltare, era comuna bec! Lucea asfaltul peste tot. Nu am fost noi cei care am administrat aceste sume. Că a fost mult, că a fost puţin, că s-a lucrat şi cu alte firme, măcar am rămas cu nişte lucrări executate în comună! Eu sunt mulţumit şi că s-a făcut asta. Au mai fost nişte muncitori de la alte firme, AS Trans şi Melentari SRL. Mai mult pe ei i-am văzut!”, spune Adrian Mitrache, primarul comunei Goleşti.
Omologul său din Alunu, Cristian Birăruţi, beneficiar a doar 2 milioane euro, se declară la fel de încântat de intervenţia premierului.
„Şi mie mi-a părut enormă suma de intervenţie, dar când am văzut ce au realizat mi-am dat seama că e o lucrare trainică. De lucrat, Cazicom a fost acolo şi vă spun că au făcut treabă bună. Au pus asfalt, au turnat rigolele, sunt 50 sau 60 de piloţi introduşi în adâncime, în foraje de câte 15 metri în subsol, pentru stabilizare”.
Intervenţie de urgenţă, cu beton în poarta casei părinteşti
Florin Cîţu provine dintr-o familie de vâlceni. Familia, pe linie paternă, deţine o casă în comuna Goleşti. Casa, deşi urcată pe un părăginiş de drum dintr-un sat rătăcit, are sistem de supraveghere video şi un văr de-al familiei pe post de alarmă sonoră. Mai nou are şi un drum betonat, lungime 510 metri, ba chiar şi un zid de sprijin al proprietăţii. Betonul se opreşte la 15 metri mai sus de proprietatea familiei Cîţu. Drumul de acces către alte 5-6 gospodării se continuă prin pădure, cu şleauri lăsate de urmele celor care nu au noroc să fie vecini cu tatăl fostului premier liberal.
Ca o culme a prostiei, panta de acces de peste 45 de grade către cele 4 gospodării din zonă nu are niciun fel de priză evidentă pentru acces auto în perioada de iarnă. Radierul de beton turnat are 35-40 cm în grosime. Înainte, drumul era balastat, ca orice uliţă de sat uitat de Dumnezeu la marginea unei localităţi. Lucrarea arată a investiţie de consolidare şi modernizare a drumului, fixată cu dedicaţie în poarta proprietăţii familiei Cîţu. Vărul vocal se agită că pozăm investiţiile. Vecinii de mai sus se plâng că drumul nu a fost lărgit, iar rigola este doar de forma unei tuşe trasate cu băţul, lăsând apa să curgă la întâmplare pe drum.
O intersecţie mai jos, o altă porţiune de drum, pe strada Gaşpăr, luceşte alburiu de-a lungul a 315 metri betonat la fel de temeinic. Drumul urcă la fel de abrupt către 2-3 case şi betonul se termină la fel de neaşteptat înainte de alte 10-15 locuinţe condamnate să aibă în continuare bolovani pe post de drum de acces.
„Betonul ăsta e destul de rugos. Sper ca maşinile să nu derapeze, că atunci chiar vom avea o problemă”, se arată încrezător primarul Mitrache.
“Şi-au bătut joc!”
Comuna mai are alte 4 sate în care s-a intervenit în forţă pentru a toca aiurea fonduri guvernamentale. Nu toate sunt inutile, mai ales că în comună chiar au fost inundaţii serioase recent. Unele lucrări de amenajare a albiilor de râu par chiar bine făcute. Nu prea corespund la metraj şi înălţime, dar nu sunt chiar de lepădat. Pe anumite distanţe de drumuri betonate (65 m) beneficiarii lucrărilor chiar se plâng.
„Au ridicat nivelul uliţei/străzii cu 40 de cm. Rigola e pusă pe mijloc, drumul se opreşte de parcă duce către nicăieri. Toată apa din deal vine peste noi. Dacă plouă, trebuie să instalez pompe de evacuare de apă din curte, din cauza drumului betonat. Şi-au bătut joc”, spune un localnic din satul Gibeşti.
Stă pe strada Bisericii, unde s-au turnat două palme groase de beton. Sunt asigurate 4 case. Restul de 44, plus biserica sunt mai la deal. Acolo drumul se prezintă în forma sa iniţială, de drum balastat.
În rest, mici „scăpări” des întâlnite în cazul construcţiilor civile: ziduri de gabioane betonate cu o înălţime declarată de 2,5 m, dar care se ridică doar la 1,7 m, probabil restul fiind îngropat în albia râului; pereu betant de 220 m în acte, care evoluează doar pe jumătatea distanţei, zid de sprijin de 97 de metri cu o lungime de 72 metri… în fine tot tacâmul intervenţiilor pe o situaţie de urgenţă în care ajungi să te întrebi unde dracu reuşea să băltească apa în pantă.
Pe prietenie, pe frăţie, pe japcă!
4,2 milioane euro îngropaţi în Goleşti, plus încă 2 milioane euro din Alunu, reprezintă cam 30% din bugetul de dezvoltare al municipiului reşedinţă de judeţ pe 2022. Iniţial, situaţia de urgenţă din Goleşti, constatată de Comitetul Local pentru Situaţii de Urgenţă era atât de „complexă” încât Instituţia Prefectului a propus simplu: intervenţie de urgenţă cu sprijin din partea Romsilva, a Exploatării Miniere Râmnicu Vâlcea şi a specialiştilor din cadrul Sistemului de Gospodărire al Apelor, astfel încât adevăratele calamităţi din satul Gibeşti (două gospodării afectate şi alte câteva imobile terenuri din intravilanul comunei să fie puse în siguranţă –n.r. ). Solicitarea primăriei Goleşti de asigurare a unor fonduri cu destinaţie lucrări pe situaţii de urgenţă este aprobată, dar de acolo lucrurile iau turnura cea mai ciudat posibilă. Lucrările nu mai sunt lăsate în mâna autorităţilor locale, ci dirijate de Compania Naţională de Investiţii sub bagheta directă a premierului.
De altfel, iniţial, către Prefectura Vâlcea a fost transmis, de către Primăria Alunu, un deviz estimativ realizat chiar de NTX Concept SRL.
De la două-trei punţi de traversare a câte unui pârâu şi trei-patru camioane de balast aruncat pe drum, care îşi aşteptau finanţarea din fondul de rezervă al Guvernului, se ajunge la o întreagă serie de modernizări de drumuri, îndiguiri şi lucrări civile de infrastructură rutieră care nu au nici în clin, nici în mânecă cu vreo situaţie de urgenţă.
CNI scoate la contractare lucrarea din Goleşti, cu o valoare de peste 5 milioane euro. Se merge pe mâna NTX Concept SRL, sub scuza “extremă urgenţă determinată de evenimente care nu puteau fi prevăzute de către autoritatea contractantă”. La Alunu se invocă acelaşi motiv, se selectează tot NTX Concept SRL şi se alocă o sumă de peste două milioane euro.
Totul se reglează oficial la sfârşitul lunii iulie 2021, moment în care Florin Cîţu se credea pe cai atât de mari în partid şi în Guvern, încât avea cea mai dictatorial-penibilă atitudine de înalt oficial al statului.
Prin urmare, sub umbrela sa directă, şi cu recomandarea fratelui său, câştigătorul lucrărilor de la Goleşti şi Alunu bagă în faţă un subcontractant “de casă”, căruia îi sunt atribuite 75% din lucrările de pe fiecare localitate. Nimeni nu se întreabă de ce NTX Concept, firmă cu 46 de angajaţi nu poate executa decât 25% din lucrări, dar este de acord să lase un alt constructor vâlcean, Sted Construct SRL, cu doar 19 angajaţi, să încaseze din bugetul de stat 18,2 milioane lei din lucrarea de la Goleşti şi încă 8,2 milioane lei pe lucrările de la Alunu, parte de trei sferturi a contractelor date cu mână largă de către premierul de atunci al României.
Toată afacerea tinde să se deruleze după un scenariu clasic: firmă de faţadă, câştigătoare a licitaţiei, plus subcontractant de duzină, selectat din anturajul omului care stabileşte sume, destinaţii ale acestora şi receptori ai banilor publici aflaţi la îndemâna sa.
Cine sunt “băieţii deştepţi” din construcţii, abonaţi la banii din fondul de rezervă al Guvernului?
Seria de articole “Săptămâna în Oltenia“, dedicate furtului de bani publici sub scuza calamităţilor natural declarate de aleşii locali, începe să aibă efecte. După un prim şir de dezvăluiri din 2020, soldate cu demararea unei anchete a procurorilor anticorupţie pentru 39 de localităţi, vom prezenta în anchetele jurnalistice din perioada imediat următoare cine sunt adevăraţii beneficiari ai alocărilor bugetare prin încredinţare directă, “băieţii deştepţi” din construcţii.
NTX Concept SRL:
Firma condusă de Alin Ciolacu se remarcă fiind un bun motoraş pentru afacerile PSD din zona Olteniei, nu doar a judeţului Vâlcea. Timp de 5-6 ani, până la tunul financiar dat anul trecut, a reuşit să raporteze profituri nete care au oscilat între 45.000 şi 90.000 lei. Totodată, NTX Concept SRL se face remarcată prin câteva scandaluri declanşate pe lucrări date prin atribuire directă de către sucursala Craiova a Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) în perioada 2017-2018, tot sub scuza intervenţiilor pe situaţii de urgenţă, şi ale căror date financiare au fost duse în instanţă de către auditorii Curţii de Conturi Dolj.
Ca simplu element care să arate incapacitatea NTX Concept SRL de a interveni pe lucrări estimate iniţial la 200.000 euro stă mărturia a doi membri ai comisiei de atribuire a lucrărilor de infrastructură rutieră din zona Olteniei, care au apreciat că firma nu are capacitatea de a desfăşura în timpul necesar forţa de muncă aferentă unei astfel de investiţii (31 angajaţi, perioada 2017). În schimb, pare să fi fost masca perfectă pentru afacerea „Cîţu”, prin care banii publici au fost îngropaţi în diverse obiective publice de pe raza comunelor Goleşti şi Alunu. Preţul? Hmm, unul destul de mic: 3,3 milioane lei, profit net raportat în 2021. Mult peste evoluţia financiară a companiei sale pe ultimii ani, dar, oricum, “bani de seminţe” faţă de profitul raportat de subcontractantul adus în contract.
Traseul banilor a fost chiar unul indirect, ţinând cont că NTX Concept SRL a decontat apoi lucrările către STED Construct SRL.
Constructori prinşi pe picior greşit
“Ei nu au facturat nimic la CNI, ei mi-au facturat mie, că eu le-am subcontractat. Eu am declarat subcontractarea. Ei au asigurat multe materiale, care au costat foarte mult. Şi fără de care nu se putea face atât de repede o asemenea lucrare. Ce Melentari? De Melentari, nu-i cunosc, nu ştiu nimic despre ei. N-au fost absolut nicăieri. AS Trans SRL, da, mi-au furnizat materiale, într-adevăr. Da, şi Cazicom SRL, cu ei am pus asfaltul la Alunu, pentru că au trusă nouă. Mi s-a luat asfaltul de la RAJDP, ăă, sau de la Strabag, uite că le mai încurc acuma… şi am pus cu trusa Cazicomului. Eu nu ştiu ce ştiţi dumneavoastră, pe Goleşti au fost cincisprezece lucrări într-una (au fost cinci sate vizate în documentaţie – n.r.), cu trei drumuri rigide, au fost şi asfaltate, au fost şanţuri care au praguri la cinci metri, şase metri adâncime, care nu se mai văd, canale imense, cu punte metalică pe piloni foraţi (parcă era doar asfaltare, pilonii de stabilizare în adâncime tot doar aceea firmă îi putea furniza – n.r.)”, explică patronul NTX Concept SRL, Alin Ciolacu.
Probleme mai vechi
Un element care lămureşte elocvent modul în care lucrează compania NTX Concept se regăseşte în raportul din 2019 al Curţii de Conturi Dolj referitor la contractele angajate de regionala CNAIR pentru Drumuri şi Poduri din Craiova.
Din verificarea efectuată au fost reţinute abateri de genul:
– contractare lucrări prin procedura de negociere fără publicare prealabilă a unui anunţ de participare;
– execuţia unor lucrări fără a avea semnat un contract cu autoritatea contractantă
– doi membri ai comisiei au format opinie separată referitoare la faptul că pe perioada derulări execuţiei lucrărilor SC NTX Concept SRL nu a îndeplinit cerinţele de calificare referitoare la obiectul de activitate, totuşi prin votul majorităţii comisiei se acceptă ofertă, iar pe de altă parte negocierea se rezumă numai la cota de cheltuieli indirecte şi cota de profit;
– lipsa documentelor justificative care să confirme valoare reală a resurselor materiale, forţă de muncă, utilaje şi transport utilizate de executant în realizarea lucrărilor de construcţie;
– „dispariţia” miraculoasă a unui obiectiv contractat (platformă rutieră) pe DN7A, în zona Obârşia Lotrului;
– preţuri exorbitante (600 lei per tonă) la mixtura asfaltică cumpărată de la Strabag, în contextul în care aceeaşi firmă furniza acelaşi tip de material către DRDP Craiova la un preţ maximal de 180 lei per tonă.
În replică, Alin Ciolacu, directorul NTX Concept, spune că vina e exclusiv a celor de la Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri, firma sa acţionând în deplină legalitate.
„Asta e o lucrare (alta, la Obârşia Lotrului – n.r.) care a avut termen cinci luni, lucrarea a fost făcută în două luni, lucrarea se prezintă aşa cum se vede şi acum, probleme n-au fost la DRDP, ci la Curtea de Conturi. Au venit, au controlat şi au zis, stai un pic, că NTX a avut cu 22 de lei mai mult pe tona de asfalt decât a avut în aceeaşi perioadă Strabag-ul pe contractul de întreţinere periodică de patru ani, unde au probabil mii de tone. Eu am avut o lucrare unde am avut de pus doar vreo două sute de tone. Am avut o lucrare a care a constant în lucrări speciale – zid de sprijin cu elevaţie de opt metri înălţime, unde fugise drumul şi nu aveau acces, s-a întâmplat şi la început de iarnă. Şi că de ce diferenţa asta de preţ, dar eu sunt privat, am negocierea mea cu ei, am alte costuri… Încă mă judec cu ei pe tema asta. Ei (cei de la Curtea de Conturi) au dat jos, pe urmă DRDP mi i-a cerut mie şi, logic, acum suntem în judecată”, justifică Alin Ciolacu problemele mai vechi ce ştirbesc imaginea firmei sale.
STED Construct SRL:
Mica firmă de apartament deţinută de Eduard Stanca, jurist de profesie, pare favorită a contractelor pe bani publici rotiţi prin morişca liberală de la Vâlcea. Are deja avantajul unui trust de construcţii internaţional, dacă este să ne referim strict la profitul raportat în 2021: 5,5 milioane lei (aproximativ 1,1 milioane euro). Capacitatea firmei de a executa vreo lucrare mai complexă poate fi foarte clar pusă la îndoială, în contextul în care cifra medie a angajaţilor din anul de graţie 2021 era de doar 19 persoane. La fel, media profitului net declarat pe ultimii 5 ani abia sare de 55.000 lei, dar prietenia cu fratele fostului premier, pare să fi betonat performanţa în afaceri a firmei prin care s-au scurs cele mai multe fonduri din investiţiile CNI pe cele două comune vâlcene. În rest, afilierea pe principii liberale a patronului firmei asigură o uşoară rezistenţă pe piaţa de profil prin contractarea unor lucrări edilitare, cu valori relativ scăzute, pentru comune sau instituţii publice conduse de PNL-işti.
Oooops, mai intervin şi erori!
La doar câteva luni după finalizarea lucrărilor din Goleşti, ici colo apar informaţii despre faptul că cele 4,2 milioane euro nu ar fi fost chiar atât de bine gestionate şi plasate în teren. Termenul de execuţie, oricum depăşit, 9 luni în loc de cele 6 legale, pare să nu fi ajutat constructorii să respecte întrutotul cerinţele tehnice ale proiectului, câtă vreme lucrările par să nu reziste testului unor noi intemperii.
“Da, au apărut ceva probleme. Noi am sesizat subcontractantul, pentru că erau pe partea de lucrare de care se ocupaseră strict. Ştiu că au fost remediate rapid”, spune directorul NTX Concept, Alin Ciolacu.
“Au fost doar mici inconveniente intervenite în urma unor ploi din vara aceasta la un obiectiv executat de noi la Goleşti. Au fost chestii în care afluenţi de pe versanţi au afectat structura de rezistenţă a unui obiectiv, pentru că nu erau rigole în zonă”, detaliază şi Eduard Stanca, director Sted Construct SRL.
Situaţii bulversante
Recapitulând, avem aşa: bani aruncaţi cu nemiluita de Florin Cîţu pe fereastră, direct pe la poarta casei familiei, sau la limita cu judeţul Gorj, situaţii de urgenţă care nu prea păreau atât de urgente, două firme, una din curtea PSD, alta aproape direct arondată intereselor familiei Cîţu, care se întrec în a face cincinalu-n patru ani, alte firme apărute din neant pe şantier şi nedeclarate în vreun contract semnat cu autoritatea care gestiona fondurile, ba chiar şi un cabinet de arhitectură din Drăgăşani, Infracad DP SRL, responsabil atât cu proiectarea lucrărilor, cât şi cu evaluarea iniţială a pagubelor produse de inundaţii.
“Infracadul a făcut proiectarea la Goleşti, nu noi, ei au mai avut pe acolo lucrări şi, da, Primăria le-a cerut ajutor”, mărturiseşte Alin Ciolacu.
Omul bun la toate – Eduard Stanca
Din spusele directorului NTX Concept SRL, Sted Construct SRL şi Eduard Stanca par să fi fost elementul cheie în derularea contractului, asigurând necesarul de materiale.
“Noi am avut şi fond de rulaj. NTX nu avea nici măcar banii ca să plătească la timp materialele. Pe lucrări am avut şi colaboratori, pe parte de manoperă, mai ales. Nu i-am declarat, că eu eram subcontractant, nu intra în sarcina mea să declar alte firme sau persoane care au intervenit în contract. Nu înţeleg de unde vine chestiunea asta şi nici întrebările despre calitatea lucrărilor sau dimensiunea lor. Sunteţi expert tehnic cumva? La dimensiunea drumurilor nu este treaba mea, e strict treaba proiectantului! Asta a scris în proiect, aia era intabularea de drum, eu nu am voie să fac nici în plus, nici în minus”, declară Eduard Stanca.
O chestie destul de corectă legal, tehnic şi logic, dacă tot omul nu ar plusa în privinţa aportului adus de firma sa la derularea investiţiei şi la inadvertenţele pe lungimi liniare de lucrări declarate în procesul verbal de recepţie şi realitatea din teren.
“Păi…, strada Valea Caselor din Goleşti, asta nici măcar nu mai ştiu unde vine. Aaa, ok, e în dreapta de la intersecţie, după pod! Da, acolo avem 220 metri de pereu betonat. Nu are cum să nu fie atât, că noi am lucrat. Ştiu că şi asfaltul este pe trecut 220 metri liniari, dar am turnat noi mai mult asfalt. Eu văd că ai deja toate documente, ia şi măsoară! Eu ştiu că am lucrat corect acolo, nu cred că e ceva ilegal”, se arată ofuscat directorul firmei de buzunar folosită în afacerea Cîţu.
În principiu, cam vreo 20-30 de procente din distanţele liniare ale unor obiective raportate de cele 2 firme par să nu corespundă cu ceea ce este trecut în procesul verbal.
Revoltat de adevăr
Pus în faţa adevărului, Stanca se declară de-a dreptul revoltat, chiar şi când îi atragi atenţia că cele două firme nu au avut resursele umane şi tehnice pentru a realiza lucrările luate în discuţie şi îi mai aduci aminte şi faptul că este mult prea plasat sub pulpana ocrotitoare a fratelui de ex-premier al României. “Da’ de unde tragi tu concluzia asta? Păi, ce, Cîţu are firmă de construcţii? Ce treabă are Cîţu cu lucrarea asta? Da, s-a lucrat pe strada unde au şi ei o casă. S-a lucrat, sigur că da”, adaugă omul bun la toate.
“Să stea în picioare!”
Problema legalităţii acestor intervenţii, cunoscute ca lucrări pe situaţii de urgenţă, stă în aducerea terenurilor afectate la stadiu iniţial, şi nu în modernizarea unor obiective inventariate în domeniul public sub această scuză facilă. De altfel, obiectivul de investiţii pe situaţii de urgenţă are denumirea foarte clară: “Lucrări de refacere şi punere în siguranţă a obiectivelor de infrastructură afectate de fenomenele meteorologice…”. Acum, când premierul României decide totuşi să risipească banul public pe lucrări dubios efectuate în comuna natala a tatălui său, nu prea mai ştii cum să o dai cotită şi încerci o eschivă timidă de genul: “Nu, noi am adus lucrarea cât să stea în picioare. Adică, nu are rost să faci un lucru şi la următoarea ploaie să ţi-l ia. Nu, staţi un pic! La Goleşti au mai fost şi zone în care a fost şi beton, au avut nişte betoane tip praguri. Au mai fost, într-adevăr, cu balast. (dar, nu erau asfaltate şi completate cu rigole etc.) Aici sunt zone în care dacă pui balast, după prima ploaie ţi-l spală, ameninţarea find serioasă, vorbim de o pantă mare”, a precizat Alin Ciolacu, administrator NTX Concept SRL.
Betonarea unei porţiuni de drum în pantă foarte abruptă, fix la poarta casei familiei lui Florin Cîţu din zonă, fără elemente de aderenţă pe timp de condiţii meteo neprielnice nu este nici ea o chestie care să îi dea bătăi de cap constructorului. “E treaba primăriei aici şi primarul o ştie, pentru că am discutat cu el, să dea cu ce trebuie, asta e valabil oriunde. Intră în întreţinerea lor. Soluţia nu a fost stabilită nici de mine, nici de proiectant, ci de un expert. A fost un expert de pe la Bucureşti. A fost o zonă puternic calamitată, s-a şi văzut atunci, cu drumurile şi podurile rupte, maşinile luate de apă”, mai spune directorul Ciolacu.
Mă rog, notele de constatare primite la Prefectura Vâlcea menţionează o singură Dacie Logan, câteva grădini de legume, podeţe de lemn sau betonate afectate de viitură şi o mulţime de drumuri balastate ce ar fi trebuit refăcute pentru a asigura legătura cu peste 100 de gospodării. În schimb, proiectantul, ba chiar şi reprezentanţii CNI au impus betonarea unor platforme de drum care rezolvă într-o oarecare măsură problema accesului către 4-5 gospodării de pe fiecare drum sătesc afectat.
Concluzie
În anumite condiţii, Guvernul pare că poate să direcţioneze fonduri de rezervă inclusiv pe stare de jaf, exemplu fiind lucrările atribuite direct pentru comunele Goleşti şi Alunu, din judeţul Vâlcea. Doar cerul reprezintă limita în aceste condiţii de contractare, iar cele 6,3 milioane euro direcţionate sub bagheta magică a lui Florin Cîţu către anumiţi beneficiari par să sfideze până şi cadrul legislativ existent.
Din doi constructori angrenaţi în relaţia cu CNI, niciunul nu mai poate demonstra clar cât şi ce a făcut. Aportul altor firme la lucrările derulate arată clar că NTX Concept şi Sted Construct nu aveau nici cea mai mică şansă de a derula în timp util astfel de lucrări edilitare. În contract mai apare proiectantul Infracad DP, firmă care pare să fi fost la baza întregii afaceri din Goleşti, realizând în acelaşi timp şi o primă estimare a pagubelor, cât şi lucrările de proiectare ulterioare contractate prin CNI.
Totul lasă în urmă un iz de furt nesimţit din bugetul central, cu implicarea fostului premier Florin Cîţu, a fratelui său dar şi a unor marionete cu personalitate juridică, arondate celor două partide, care de ani buni trag sforile în România.
„Aroganţă prim ministerială: să aloci 5 milioane de euro, fără licitaţie, cât să te asiguri că îţi răsare drum betonat la poarta casei părinteşti!”
„În Goleşti au defilat din plin şi subcontractanţii subcontractului. Fără să fie menţionaţi undeva prin acte, bineînţeles”
„O afacere care arată tot mai mult a deturnare de fonduri şi spălare de bani prin firme paravan dirijate de fraţii Cîţu”
„Subcontractantul Sted Construct SRL pare să fi uitat sarcina de a executa 75% din lucrări, dar a fost extrem de sârguincios în asigurarea materialelor şi găsirea unor firme colaboratoare care să-i facă treaba”
„Un avans fulminant pentru o firmă de apartament: de la 12.000 euro profit în 2020 la 1,1 milioane euro făcuţi sub bagheta familiei Cîţu”
„Când banii curg cu nemiluita te poţi aştepta la miracole: pe aceeaşi distanţă de 220 metri liniari, asfaltul s-a dilatat, iar betonul turnat pe râu s-a contractat la jumătate. În acte figurează ca având aceeaşi lungime”
„Modernizare de drumuri cu banii pentru situaţii de urgenţă”
