Fabricile de cetățenii românești din țările fostei URSS: redobândirea cetățeniei românești, cu acte false, pe axa Ucraina – România

HotNews.ro revine pe subiectul „fabricilor de cetățenii românești” din țările fostei URSS. Arătăm astăzi cum un articol din legislația românească, menit să-i ajute pe românii din teritoriile răpite de Stalin de la țara – mamă, este folosit ca scurtătură către obținerea unui pașaport UE, de către oameni care nu au absolut nicio legătură cu România.

Olesea este o ucraineancă din Cernăuți, dar familia ei provine dintr-o suburbie din regiunea Kiev, care s-a hotărât să obțină cetățenia română. Dar nu oricum, ci prin metoda despre care a auzit că este cea mai simplă și a fost folosită de mulți alți oameni din Ucraina, Rusia, Moldova sau chiar Belarus.

Olesea vrea să „redevină” cetățean român, adică să beneficieze de prevederile articolului 11 din Legea privind dobândirea cetățeniei române care se referă la acele persoane ce s-au născut (sau sunt descendenții unor astfel de persoane până la gradul 3) pe teritoriile ce au fost românești înainte de 1940. Este vorba despre Basarabia, Bucovina de Nord – Cernăuți sau așa-numitul Bugeac (sudul Basarabiei).

Procedura este mult simplificată față de obținerea cetățeniei române pe cale obișnuită, nu presupune cunoașterea temeinică a limbii române și nici mutarea efectivă în România.

În baza articolului 11 din Legea cetățeniei române, care s-a dorit a fi o reparație morală față de românii ce și-au pierdut cetățenia țării – mamă fără voia lor, sute de mii de oameni din statele ex-sovietice au devenit posesori de pașapoarte românești în ultimii ani.

Datele oficiale furnizate de Autoritatea Națională pentru Cetățenie la solicitarea HotNews.ro arată că doar în ultimii trei ani și-au redobândit cetățenia română 125.961 persoane (43.597 – 2021, 49.992 – 2022 și 32.372 – în 2023, până la data de 20 decembrie).

Problema Olesei este însă una fundamentală: familia ei nu are absolut nicio legătură cu vreunul din teritoriile menționate mai sus, care au făcut parte din România. I s-a spus însă că dacă deține suma potrivită de bani, acest lucru nu constituie un impediment în drumul ei pentru obținerea pașaportului românesc.

Olesea se apucă să documenteze pe internet și începe să sune la firmele care promit astfel de servicii.

Prima încercare: Yourimmigrate.com, o companie care, potrivit propriului site, are birouri în Rusia, Belarus, Ucraina și România. Persoana de la celălalt capăt al firului se recomandă Iurii și-i spune Olesei care sunt documentele de care are nevoie pentru redobândirea cetățeniei române.

Printre acestea, „certificatul de naștere care confirmă că strămoșii dumneavoastră s-au născut, de exemplu, pe teritoriul regiunii Cernăuți, în perioada 1918 – 1940.”

– „Se pare că nu am asemenea rude”, îi răspunde Olesea.

În mod normal, discuția ar fi trebuit să se încheie aici. Totuși, reprezentantul „Your Immigrate” continuă:

„Vă spun ce facem simplificat, pentru că în realitate este mult mai complicat: Va trebui să vă faceți un „arbore genealogic”, la un jurist. Noi, după acest „arbore genealogic” cu rudele dumneavoastră, care s-au născut în perioada 1918-1940, trimitem solicitările la arhivele din regiunile Cernăuți sau Odesa.

În mod normal, vom obține un răspuns cum că „datele au fost pierdute”, pentru că majoritatea arhivelor s-au pierdut. În baza acestui răspuns, noi putem să completăm informațiile, pentru că în Ucraina există o lege privind restabilirea fondului de arhivă pe teritoriile de până la și după război.

Adică noi completăm informația despre, de exemplu, străbunicul dumneavoastră, precum că el s-a născut atunci unde ne trebuie. Arhivistul pune asta în registru. Noi trimitem informația la Oficiul Stării Civile, solicităm documentul de tip modern, cu apostilă, care se regăsește pe site-ul Ministerului Justiției, și devine drept bază pentru obținerea cetățeniei României”, explică Iuri.

Prețul serviciilor cerute de Iuri este de 3500 de euro.

Mai departe Olesea își manifestă îngrijorarea că, totuși, ceea ce face este ilegal și întreabă dacă atunci când merge în România pentru depunerea jurământului nu o să fie chestionată despre această „rudă” din Cernăuți.

Iuri insistă însă că atâta vreme cât documentele referitoare la strămoșii Olesei sunt eliberate de autoritățile din Cernăuți, „România nu are posibilitatea să verifice autenticitatea actului respectiv.”

Ucraineanca din Kiev vrea să vadă dacă această procedură, prin care unui cetățean i se inventează pur și simplu o descendență românească, este practicată și de alte companii. Tot pe internet descoperă firma International Business care spune că are birouri în Moscova, Sankt Petersburg, Kiev, Belgrad, Budapesta, București și Londra.

Olesea citește mai întâi testimonialele clienților mulțumiți de pe site-ul „International Business”, iar una dintre acestea, care se numește „Cum am obținut un loc de muncă în Germania cu cetățenia română”, îi atrage atenția.

Clientul respectiv, despre care se înțelege că ar fi de cetățenie rusă, mărturisește că a fost chiar intrigat când a aflat că există o modalitate mai rapidă de obținere a unui pașaport UE, via România, și anume cea care se bazează pe „strămutarea etnicilor români pe teritoriul fostei URSS”.

Clientul nu precizează exact cum anume a făcut dovada că se trage din foști cetățeni români, dar spune că într-un an și jumătate a obținut un pașaport UE și mulțumește companiei că i-a deschis mintea despre cum să ajungă mai repede în Germania.

Chiar dacă testimonialul respectiv este plauzibil să fi fost inventat, Olesea reține totuși faptul că „redobândirea cetățeniei române” este o metodă „vândută” celor care mai degrabă vor să muncească într-o țară occidentală, decât să se reîntâlnească cu „patria – mamă”.

Olesea sună la numărul afișat pe site-ul „International Business” și vorbește cu cineva care se prezintă Denis.

„Sarcina noastră este să găsim o coincidență în familii printre oamenii care au locuit pe acele teritorii în aceeași perioadă cu bunicii dumneavoastră. Până în anul 1940, informațiile se păstrau în cărțile bisericești.

Când au venit bolșevicii au ars aceste cărți bisericești sau le-au deteriorat semnificativ, astfel încât rar s-au păstrat toate informațiile, în mare parte doar numele de familie. Noi facem o analiză a arborelui genealogic și găsim un nume de familie asemănător.

În 95% din cazuri, noi găsim. Venim și spunem că prin transferul datelor din cărțile bisericești, a fost comisă o eroare în partea de prenume, patronimic, data nașterii. Asta pentru că, cel mai probabil, aceste puncte nu vor coincide cu bunicii dumneavoastră.

Ei (n.r.- funcționarii de la Arhive) spun că da, astfel de lucruri s-ar fi putut întâmpla, apoi noi îi rugăm să corecteze, Ei corectează aceasta informație. Noi le mulțumim foarte mult pentru asta, Olesea, iar ei ne dau un număr de document în registrul electronic. Îl luăm și îl apostilăm, aceasta este confirmarea din partea statului că documentul a fost eliberat de către instituțiile statului. Adică toate documentele sunt oficiale, legale, în toate bazele.”

– „Adică dacă bunica mea a locuit în regiunea Kievului, dumneavoastră schimbați precum ea a locuit în Odesa”.

– „În regiunea Odesa sau Cernăuți. Nu că schimbăm, noi doar probăm, prin oficiile stării civile și arhive, că așa ceva ar fi putut să fie și avem rugămintea să corectăm. Ei corectează că ea (n.r.- bunica) s-a născut acolo și gata. Sau ceremonia de înregistrare a căsătoriei bunicilor ar fi putut avea loc în regiunea Odesa, în orașul Ismail.”

– Din partea României nu vor exista întrebări către mine? De la Autoritatea…

– „După semnarea acordului cu dumneavoastră, responsabilitatea asupra tuturor documentelor o poartă compania noastră. Noi activăm din 2006”, explică Denis.

Ulterior, mai spune angajatul „International Business”, trebuie depus jurământul de credință față de România, singurul moment în care solicitantul cetățeniei trebuie să vorbească în limba română. Textul acestuia este: „Jur să fiu devotat patriei şi poporului român, să apăr drepturile şi interesele naţionale, să respect Constituția și legile României.”

La observația că Olesea nu știe limba română, Denis plusează și-i spune să stea liniștită și din acest punct de vedere:

„Când o să veniți la jurământ, o să fiți nu doar dumneavoastră. Vor fi și alți clienți de-ai noștri. Iar cei de acolo vor avea lista oamenilor care sunt prezenți de la compania noastră în timpul jurământului propriu-zis. Din acest motiv nu veți avea întrebări suplimentare”.

Această afirmație, că funcționarii români de la depunerea jurământului vor avea numele ei pe o listă și nu-i vor face greutăți, poate fi, desigur, o bravadă, se gândește Olesea. Pe de altă parte, cât de greu poate fi să înveți o frază de 20 de cuvinte în limba română, mai ales dacă riști să pierzi 3500 de euro?

Precizarea autorilor: Potrivit legii, jurământul de credință se poate depune la sediul ANC din București sau, pentru cei care-și mențin domiciliul în străinătate, există posibilitatea să o facă în fața şefului misiunii diplomatice sau al oficiului consular al României din ţara în care domiciliază. În cazul Olesei ar fi vorba de misiunile diplomatice românești din Ucraina.

Sensul exceptării de la cunoașterea limbii române a celor care solicită cetățenia în baza articolului 11 este de a-i ajuta și pe descendenții oamenilor deportați în alte zone ale URSS (Siberia, de exemplu), după ce teritoriile românești au fost preluate de sovietici și nu au avut posibilitatea să învețe limba lor natală.

Olesea le mulțumește frumos pentru informații și spune că se va gândi la propunerile pe care i le-au făcut reprezentanții celor două companii.

International Business: „Cum am obținut un loc de muncă în Germania cu cetățenia română”. FOTO: Screenshot via site-ul International Business

Cine este Olesea și cum ajungem, mai departe, chiar în București

Olesea nu este o ucraineancă dispusă să încalce legile, atât cele din Ucraina, cât și cele din România, ci este o jurnalistă a HotNews.ro care a făcut acest experiment pentru a afla cum funcționează aceste fabrici de cetățenii românești din spațiul ex-sovietic.

Ulterior discuțiilor purtate de „Olesea” la telefon, în limba rusă, reprezentanții celor două companii au sunat-o pe jurnalista noastră, uneori chiar insistent, pentru a o convinge să semneze un contract pentru prestarea acestor servicii.

Pentru a fi mai convingător, Iuri de la „Your Immigrate” i-a trimis și un certificat de înregistrare fiscală din care ar reieși că ar fi vorba de o firmă românească, Altmarkt Retail and Consulting, cu sediul în București (potrivit Registrului Comerțului, societatea ar aparține unei anume Cornelia Mihaela Tiu).

Sediul declarat pe site al acestei firme este într-o clădire de birouri „Cascade Office Building”. Am sunat la numărul de telefon de pe site, am cerut să discutăm cu cineva în limba română sau engleză, persoana respectivă care vorbea doar rusă ne-a spus că ne va suna cineva înapoi, dar acest lucru nu s-a întâmplat.

În ceea ce privește cea de-a doua companie cu care a vorbit „Olesea”, International Business, am contactat biroul din București la numărul de WhatsApp de pe site, i-am spus despre este vorba, dar, la fel, nu am mai fost contactați înapoi.

Cele două nu sunt singurele companii care promit obținerea cetățeniei române prin metode ilegale. Oameni din Cernăuți care știu despre fabricile de cetățenii românești ne-au indicat alți astfel de „prestatori de servicii”. Metodele acestora sunt identice.

De asemenea, am încercat să obținem un punct de vedere și de la Serviciul de Arhivă al Ucrainei din Cernăuți. Pe 11 decembrie, am trimis o adresă oficială acestei instituții în care am explicat că am aflat despre posibile fraude la obținerea documentelor pentru redobândirea cetățeniei române, am întrebat dacă se iau măsuri în acest sens și cum colaborează cu autoritățile române.

Până la această dată nu am primit răspuns, dar îl vom publica imediat dacă acesta ne va fi trimis.

Subiectul redobândirii cetățeniei române este unul dezbătut în Ucraina

În cursul documentării acestui subiect, am constatat că nu suntem singurii care și-au ridicat problema modului în care cetățeni ucraineni își redobândesc cetățenia română. Mai ales după începerea războiului cu Rusia.

Un articol publicat de site-ul ucrainean Vesti.ua, în februarie 2023, are un titlu edificator: „Să ne instalăm bunica la Cernăuți”. Cum se eliberează un pașaport românesc, ocolind legea”.

„Poți cumpăra cetățenie română sau bulgară datorită schemelor ilegale la prețul unei mașini vechi”, scrie jurnalistul ucrainean care a făcut, în linii mari, același experiment ca „Olesea” de la HotNews.ro.

A contactat pe cineva de la o companie ce promitea cetățenie română, „Gootoeu”, prețul fiind, la fel, cuprins între 3000 de euro și 3500 de euro. Publicația Vesti.ua spune că în spatele „Gootoeu” se află tot o firmă românească, „Dinu – Pandele & Asociații SRL”.

Iată un fragment din discuția dintre jurnalist și angajatul Gootoeu:

– „Cu alte cuvinte, conform actelor, bunica mea va fi „stabilită” undeva la Cernăuți, chiar dacă a locuit într-un loc cu totul diferit?”

– „De fapt, da. Aceste informații nu sunt disponibile în oficiile de stat din 1918 până în 1940, iar România și Ucraina nu au baze de date comune de documente”, a precizat consultantul pentru jurnalistul sub acoperire.

Totuși, atât falsificarea, cât și utilizarea unui document falsificat cu bună știință sunt infracțiuni pe teritoriul Ucrainei. Cum este posibil să existe astfel de afaceri?

Mai ales în condițiile în care dobândirea voluntară de către un cetățean ucrainean a unui pașaport străin este interzisă și constituie temei pentru retragerea cetățeniei ucrainene.

Un portal despre drepturile omului din Ucraina vorbește despre riscurile la care se expun cetățenii ucraineni care obțin în mod fraudulos cetățenia țărilor vecine care fac parte din UE. Sunt menționate Ungaria, dar și faimosul articol 11 din Legea cetățeniei române.

„Companiile oferă „ajutor” chiar dacă o persoană nu are astfel de rude (n.r.- care au locuit pe fostele teritorii românești din Ucraina)… se găsesc persoane în vârstă cu un nume de familie similar cu cel al solicitantului, iar cu ajutorul modificărilor documentelor de arhivă se stabilește presupusa rudenie a acestora.”, scriu experții portalului, care amintesc că astfel de fapte se pedepsesc cu până la 3 ani de închisoare sau 6 ani, în caz de recidivă.

După cum a precizat Autoritatea Națională pentru Cetățenie la solicitarea HotNews.ro, legislația română nu limitează dreptul unei persoane de a avea dublă cetățenie și permite ca, în cazul solicitărilor făcute în baza articolului 11, persoana respectivă să-și mențină domiciliul în străinătate.

Am întrebat ANC dacă are mijloace de verificare și acorduri semnate cu Ucraina pentru prevenirea fraudării procesului de redobândire a cetățeniei române.

Răspunsul a fost că „având în vedere faptul că verificarea autenticității documentelor emise de autoritățile altor state este dificil de realizat, iar în unele cazuri o astfel de posibilitate este practic inexistentă, prin OUG 82/2021 a fost introdusă obligativitatea apostilării / supralegalizării tuturor actelor ce stau la baza susținerii cererilor privind cetățenia română.

Acestea pot fi luate în considerare numai dacă sunt apostilate de autoritățile din statul respectiv sau, după caz, supralegalizate de misiunea diplomatică sau oficiul consular al României din acel stat ori de către Ministerul Afacerilor Externe al României pentru certificarea autenticității semnăturii și sigiliului aplicate pe acestea”.

Despre problema dublei cetățenii, română și ucraineană, se scrie demult în țara vecină.

Un articol publicat de BBC Ucraina în septembrie 2010, vorbește despre „zeci de mii de oameni din Bucovina care sunt cetățeni ai Ucrainei și ai României, în ciuda faptului că legea ucraineană interzice dubla cetățenie.

Jurnalistul nu investighează modalitățile de obținere a cetățeniei române, ci ridică doar problema loialității față de Ucraina a cetățenilor cu dublă cetățenie.

„Este clar că asta dă altui stat dreptul de a influența poporul nostru”, spune, citat de BBC, un deputat din consiliul regional Cernăuți, Viktor Dovganych.

ANC: „În cazul a 850 de dosare, autoritățile emitente ale actelor de stare civilă din străinătate au confirmat, în ultimele 12 luni, suspiciunile de fals”

Mai departe, prezentăm principalele puncte din răspunsurilor trimise de Autoritatea Națională pentru Cetățenie la solicitarea HotNews.ro:

În perioada 2021 – 2023 (până pe 20 decembrie) au fost aprobate prin ordin al președintelui ANC un număr de 125.961 cereri de redobândire a cetățeniei în baza articolului 11 din legea cetățeniei române. Din numărul total de cereri aprobate în perioada 2021-2023, aproximativ 84% au fost aprobate cu menținerea domiciliului în străinătate.

În perioada 2021 – 2023 au fost înregistrate la secretariatul tehnic pentru cetățenie un număr de 134.414 cereri de obținere a cetățeniei române în baza art 8, art. 8 indice 1, art 8 indice 2, art. 9, art 10 și art 11 din lege.

În aceeași perioadă (2021 – 2023) au fost analizate de Comisia pentru cetățenie un număr de 173.097 cereri privind cetățenia română. Dintre acestea, 3638 cereri privind cetățenia română au fost respinse prin Ordin al președintelui ANC, iar 3873 de cereri au fost avizate negativ de către Comisie, urmând să fie emis în ordinul corespunzător.

Principalele motive de respingere a cererilor privind cetățenia română astfel cum prevede Legea nr. 21/ 1991, republicată, sunt:

– Neîndeplinirea condițiilor prevăzute de art 11 din Legea pentru dobândirea / redobândirea cetățeniei române (inclusiv prin depunerea la dosar a unor înscrisuri ce conțin date falsificate).

– Nesusținerea cererilor, solicitanții nedepunând actele în completare solicitate de Comisia pentru cetățenie (în cele mai multe cazuri fiind vorba de acte apostilate solicitante petenților tocmai pentru că au existat suspiciuni că actele depuse la dosar conțin date care nu corespund realității. Nepromovarea interviului prevăzut la art 15, alin. (5) din lege.

– Neîndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 8, alin. 1 litera b și e din Lege (litera b se referă la dovedirea prin comportament, acțiuni și atitudine, loialitate față de statul român, nu întreprinde sau sprijină acțiuni împotriva ordinii de drept sau a securității naționale și declară că nici în trecut nu a întreprins asemenea acțiuni, iar e – nu a fost condamnat în țară sau în străinătate pentru o infracțiune care îl face nedemn de a fi cetățean român).

Concretizarea eforturilor Comisiei pentru cetățenie de a preveni riscurile reprezentate de posibile tentative de fraudă a procesului este dovedită de cele peste 850 de dosare de redobândire a cetățeniei române în care autoritățile emitente ale actelor de stare civilă din străinătate au confirmat, în ultimele 12 luni, suspiciunile de fals.

Propunerile Autorității în sensul actualizării Legii 21/1991, îndeosebi din perspectiva înlăturării și prevenirii oricăror riscuri de fraudare a procesului de redobândire a cetățeniei române au fost apreciate și valorizate la nivelul Ministerului Justiției urmând a fi concretizate într-un proiect de lege în perioada următoare.