Producţia industrială a scăzut cu 5,7% în UE şi cu 6,7% în zona euro în ianuarie, comparativ cu perioada similară din 2023, România numărându-se printre ţările membre cu cel mai sever declin, arată datele publicate miercuri de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
România a avut, în luna ianuarie, a cincea mare scădere a producției industriale, în ritm lunar, la nivelul Uniunii Europene, scăzând cu 3,4% față de luna decembrie.
Cele mai mari scăderi lunare au fost în Irlanda (-29%), Malta (-9,4%) și Estonia (-6,6%). Trebuie menționată că Irlanda aplică o schimbare a metodologiei de calcul pentru acest indicator, care are impact asupra comparațiilor lunare și anuale.
La polul opus, cele mai mari creșteri lunare ale producției industriale au fost observate în Polonia (+13,3%), Slovenia (+10,6%) și Lituania (+7,2%). În ritm anual, producția industrială din România a avut a opta scădere din UE, de 4%.
Cele mai puternice scăderi au fost consemnate în Irlanda (-34,1%), Estonia (-8,6%) și Bulgaria (-7,6%). Cele mai mari creșteri au fost observate în Slovenia (+12,2%), Grecia (+10,5%) și Danemarca (+5,3%). Per ansamblu, în ritm lunar, producția industrială ajustată sezonier a scăzut cu 3,2% în zona euro și cu 2,1% în UE. Comparativ cu ianuarie 2023, producția industrială a scăzut cu 6,7% în zona euro și cu 5,7% în UE.
Datele Eurostat reflectă evoluția producției industriale ca volum, excluzând sectorul construcțiilor. Datele sunt ajustate în funcție de factorii sezonieri și calendaristici.
În ciuda acestei statistici, Miniștrii Energiei din UE au convenit, la începutul acestei săptămâni, prelungirea, până în martie 2025, a măsurilor de reducere în mod voluntar a consumului de gaze, România, fiind deja la minime record ale consumului, în condițiile în care industria consumă foarte puțin.
Recent, șeful combinatului Chimcomplex Borzești, Ștefan Vuza, afirma că România nu poluează în UE, pentru că nu mai are industrie.
