Europenii își aleg politicienii care și vor reprezenta în viitorul Parlament European, într-un vot care a început joi pe bătrânul continent, în Olanda și care se încheie duminică seara. Mizele sunt deosebit de importante – ce se întâmplă cu Green Deal? Care va fi compoziția politică a viitorului Parlament European? Cât de mare va fi avansul extremei drepte? Va colabora viitoarea majoritate cu o parte a acestor partide? Va schimba componența PE poziția blocului comunitare în privința războiului din Ucraina și a sprijinului militar acordat acestei țări invadate de Rusia, în condițiile în care o parte a partidelor de extremă dreapta privește extrem de favorabil Moscova? Iată mai jos o sinteză a principalelor evenimente de duminică și a modului în care se derulează alegerile din UE.
Alegeri au început joi în Olanda și durează până duminică seara. La momentul închiderii urnelor, vomavea primele rezultate care vor arăta componența PE pentru următorii cinci ani.
Aproximativ 373 de milioane de europeni cu drept de vot vor alege 720 de reprezentanți, cu 15 mai mulți decât data trecută dar mai puțini decât cei 751 de eurodeputați care făceau parte din Parlament înainte de Brexit.
Derularea alegerilor
- Joi
Olanda a deschis balul alegerilor. Ea alege 31 de eurodeputați, într-un vot care a durat de la 7.30 la 21.00.
Rezultatele arată că la vot a participat 47% din electoratul olandez iar partidul de dreapta PVV a fost cel mai mare câștigător al serii, cel puțin conform sondajului la ieșirea de la urne, sărind de la un loc la șapte – dar coaliția Verzi-Socialiști a trecut în față cu opt locuri, conform sondajului la ieșirea de la urne.
- Vineri
Secțiile de votare din Irlanda au fost deschise între orele 7.00 și 22.00. Țara alege 14 eurodeputați.
Republica Cehă a deschis, de asemenea, urnele pentru un scrutin de două zile. Țara alege 21 de eurodeputați. Secțiile de votare au fost deschise între orele 14.00 și 22.00 pe 7 iunie și între orele 8.00 și 14.00 pe 8 iunie.
- Sâmbătă
Letonia a deschis secțiile de votare între orele 9.00 și 20.00. Țara alege nouă membri ai Parlamentului.
Malta a votat între orele 7.00 și 22.00. Fiind una dintre cele mai mici trei țări din UE, aceasta alege doar șase deputați. Pot vota persoanele în vârstă de 16 și 17 ani.
Slovacia a deschis urnele de la ora 7.00 la 22.00. Ea alege 15 eurodeputați.
Italia a început votul de două zile. Fiind a treia țară ca mărime din UE, aceasta alege 76 de deputați. Secțiile de votare se deschid pe 8 iunie, între orele 15.00 și 23.00, și pe 9 iunie, între orele 7.00 și 23.00. Toți ochii sunt ațintiți asupra prim-ministrului Giorgia Meloni și asupra faptului dacă, în discursul său postelectoral, va da indicații cu privire la sprijinul grupului său politic Conservatorii și Reformiștii Europeni (ECR), care a fost curtat de Ursula von der Leyen și Marine Le Pen.
- Super duminica alegerilor pentru Parlamentul European
Austria deschide urnele. Țara alege 20 de membri. Orele de deschidere a secțiilor de votare variază: Cele mai multe sunt deschise de la 7.00 la 17.00; municipalitățile mai mici se închid la prânz. Cei cu vârste de 16 și 17 ani pot vota. Partidul Libertății, de extremă dreapta, este pregătit să câștige.
Belgia votează între orele 8.00 și 14.00; votul electronic este posibil până la ora 16.00. Este vorba de un scrutin triplu – la nivel european, federal și regional – iar votul ar putea schimba dramatic viitorul țării, pe măsură ce votul flamand-naționalist crește în regiunea nordică Flandra. Belgia alege 22 de eurodeputați. Votul este obligatoriu; tinerii de 16 și 17 ani vor vota pentru prima dată la alegerile europene.
Bulgaria votează între orele 7.00 și 20.00. Alege 17 deputați în cadrul unui vot obligatoriu pentru toți cetățenii cu drept de vot. În aceeași zi, țara organizează alegeri naționale.
Croația votează, cu secțiile de votare deschise între orele 7.00 și 19.00. Această țară alege 12 membri ai Parlamentului European.
Cipru votează între orele 7.00 și 18.00. Vom urmări dacă Fidias Panayiotou, un influencer online în vârstă de 24 de ani, va fi una dintre cele șase persoane pe care Cipru le trimite în Parlamentul European.
Danemarca votează între orele 9.00 și 20.00. Acesta alege 15 membri. Votul se rezumă la un referendum privind Partidul Social-Democrat al premierului Mette Frederiksen și partenerul său de coaliție Venstre.
Alegerile din Danemarca sunt marcate de un atac care a avut loc vineri seara asupra premierului Mette Frederiksen, acre i-a provocat o entorsă cervicală.
În Estonia are loc ziua oficială a alegerilor, chiar dacă votul a început pe 3 iunie. Ea alege șapte eurodeputați. Secțiile de votare sunt deschise între orele 9.00 și 20.00. Estonia se mândrește cu votul electronic: oamenii pot vota de acasă, de pe computer.
Finlanda votează între orele 9.00 și 20.00. Alege 15 deputați. Sondajele sugerează că alegătorii vor susține răspunsul liniștit, dar hotărât al Partidului Coaliției Naționale (NCP) al premierului Petteri Orpo la agresiunile vecinului din est, Rusia.
Franța votează de la ora 8.00, iar urnele sunt deschise cel mai devreme până la ora 18.00. Țara alege 81 de deputați. Toți ochii sunt ațintiți asupra performanței Raliului Național de extremă dreapta și a liderului său Jordan Bardella – este posibil să fie cel mai mare partid național de extremă dreapta în ceea ce privește numărul de membri ai Parlamentului European – și asupra cât de jenant va fi rezultatul pentru președintele Emmanuel Macron.
Germania votează între orele 8.00 și 18.00. Fiind cea mai mare țară din UE, aceasta alege 96 de membri. Pot vota persoanele în vârstă de 16 și 17 ani. În ultima linie dreaptă a campaniei, uciderea unui ofițer de poliție, inundațiile din sudul țării și o criză pentru partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) trag alegătorii în tot felul de direcții.
Grecia votează. Secțiile de votare vor fi deschise între orele 7.00 și 19.00. Aceasta alege 21 de membri. Votul este obligatoriu, iar vârsta minimă de vot este de 17 ani. Partidul ultranaționalist de extremă-dreapta Soluția Greacă ar urma să obțină de două ori mai multe voturi decât la alegerile de anul trecut, consolidându-și rolul de „băiat rău” al politicii grecești.
Ungaria votează între orele 6.00 și 19.00. Aceasta alege 21 de eurodeputați. Premierul Viktor Orbán și partidul său Fidesz au bombardat rețelele de socializare cu reclame politice online. De urmărit cu atenție rezultatele contracandidatului Péter Magyar și ale Partidului său Respect și Libertate, care a galvanizat alegătorii anti-guvernamentali.
Sâmbătă, Peter Magyar, un fost membru al guvernului în vârstă de 43 de ani, a vorbit în fața unei mulțimi de zeci de mii de susținători în Budapesta.
Deși Orban și partidul său, Fidesz, aflat la putere din 2010, ar putea obține între 44% și 49% din voturi, mișcarea Tisza a lui Magyar ar urma să obțină între 23-29%.
Fost angajat al Ministerului de Externe în biroul de la Bruxelles al premierului, Magyar a părăsit Fidesz din cauza corupției și a propagandei de stat la care spune că a fost martor din interiorul mașinăriei politice a lui Orban.
Lituania votează de la ora 8.00 la 20.00. Alege 11 membri.
Luxemburg votează. Cetățenii pot vota între orele 8.00 și 14.00. Votul este obligatoriu în această țară, care alege doar șase eurodeputați. Candidatul lider al social-democraților, Nicolas Schmit, votează în Luxemburg în cursul dimineții.
În Polonia, secțiile de votare sunt deschise între orele 7 și 21. Țara alege 53 de deputați. Este o cursă strânsă între Platforma Civică, aflată la guvernare, și Partidul Lege și Justiție (PiS), de dreapta, dar este, de asemenea, al treilea vot important pentru polonezi în ultimele luni.
Portugalia votează între orele 8.00 și 20.00, alegând 21 de membri. Votul tinerilor din Portugalia este înclinat spre dreapta.
România votează de la ora 7.00 la 22.00 (dar, dacă ajungeți înainte de ora 22.00, puteți vota până cu un minut înainte de miezul nopții). România alege 33 de membri ai Parlamentului European.
Slovenia votează de la ora 7.00 la 19.00, alegând nouă membri. Guvernul a încercat să lupte împotriva numărului scăzut de participanți la vot programând un triplu referendum privind moartea asistată, consumul de canabis și votul preferențial la alegerile generale în același timp cu votul pentru UE.
Spania votează între orele 9.00 și 20.00. Fiind a patra țară din UE ca mărime, aceasta alege 61 de membri. Rezultatele din Spania vor fi importante pentru cursa pentru ocuparea posturilor de conducere care va urma alegerilor, în contextul în care vicepremierul socialist Teresa Ribera va face campanie pentru a conduce politica ecologică a UE, iar centrul-dreapta va susține ferm candidatura lui von der Leyen pentru un al doilea mandat.
Suedia votează între orele 9.00 și 20.00, alegând 21 de membri.
- Care este rolul Parlamentului European
Având în vedere că sunt aleși prin vot direct, cei 720 de parlamentari au o legitimitate puternic.
Alegerile din acest an ar putea marca o basculare politică spre dreapta. Acest lucru ar putea înseamnă că în următorii cinci ani s-ar putea reduce importanța acordată priorităților de mediu ale UE cu un accent mai mare pentru industrie, securitate și agricultură. De asemenea, poziția față de migrație s-ar putea înăspri sensibil.
Von der Leyen, membră a Partidului Popular European de centru-dreapta, considerând că ar putea avea dificultăți în asigurarea unei majorități clare cu parlamentarii de centru-stânga și liberali, lasă deschisă posibilitatea de a colabora cu grupul de extremă-dreapta Conservatorii și Reformiștii Europeni (ECR), „în funcție de componența Parlamentului”.
În Franța, Raliul Național al lui Marine Le Pen se îndreaptă spre o victorie confortabilă, iar Alternativa populistă pentru Germania se află pe locul al doilea, la egalitate cu social-democrații cancelarului Olaf Scholz.
Cu cât țara este mai mare, cu atât mai multe locuri în hemiciclu. Eurodeputații germani au 96 de locuri, iar cei francezi 81, în timp ce Malta, Cipru și Luxemburg au doar șase locuri fiecare.
Care este legătura dintre aceste alegeri și alegerea viitorilor lideri ai UE?
În mod esențial, următorul șef al Comisiei Europene – organul executiv care propune noi legi ale UE – trebuie să provină din gruparea politică care obține cele mai multe mandate la alegerile de luna viitoare, chiar dacă principalul candidat nu este neapărat un parlamentar.
După alegeri, noul Parlament European trebuie să aprobe sau să respingă candidații la funcția de președinte al Comisiei și pe ceilalți 26 de comisari naționali, care vor conduce UE în următorii cinci ani. Germana von der Leyen își dorește un nou mandat la șefia Comisiei Europene, iar PPE, formațiunea sa de centru-dreapta, este pe cale să câștige, dar are încă nevoie în mod oficial de aprobarea liderilor europeni, precum președintele francez Emmanuel Macron, iar apoi se va confrunta cu o cursă plină de peripeții pentru a obține cele 361 de voturi necesare pentru a fi aleasă în Parlament.
Comisarii (câte unul din fiecare țară) supraveghează principalele domenii de politică ale UE: acordurile comerciale globale, subvențiile agricole, amenzile antitrust aplicate giganților americani din domeniul tehnologiei, precum Google și Apple, și potențiala extindere a blocului pentru a include Ucraina.
Factorul Giorgia Meloni
Giorgia Meloni ar fi adevăratul “”kingmaker” în ceea ce privește balanța puterii în viitorul PE. Premierul italian este curtat atât de extrema dreaptă cât și de centru.
Italienii au început să voteze sâmbătă, Italia devenind primul actor-cheie care votează la alegerile europarlamentare.
Rezultatele preconizate sunt așteptate duminică seara târziu.
În timp ce se așteaptă o creștere a sprijinului pentru extrema dreaptă, aceste partide urmând să câștige un sfert din locuri, se preconizează că majoritatea centristă va rămâne principala forță în Parlamentul UE.
Meloni, care a fost aleasă pe o platformă axată în mare parte pe imigrație, a împărtășit sâmbătă un mesaj video pe rețelele de socializare în care a declarat că prioritățile sale sunt „apărarea frontierelor Europei împotriva imigrației ilegale (și) protejarea economiei reale și a locurilor de muncă”.
Italia, care va deține 76 din cele 720 de locuri din noul parlament, ar putea juca un rol crucial în stabilirea echilibrului de putere în cadrul blocului. În condițiile în care sondajele sugerează că partidul Frații din Italia al lui Meloni ar putea obține 27 % din voturi – față de doar 6,4 % la alegerile europene din 2019 – premierul Italiei ar putea decide soarta politică a șefei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și dacă aceasta primește suficient sprijin pentru a-și asigura un al doilea mandat.
Întrebarea dacă Partidul Popular European (PPE) al lui von der Leyen va fi de acord să colaboreze cu extrema dreaptă se va dovedi probabil decisivă după vot: von der Leyen a sugerat că este dispusă ca PPE să colaboreze cu parlamentari de extremă dreapta, cu condiția ca aceștia să fie pro-UE și nu ceea ce ea descrie ca fiind „marionete” ale lui Vladimir Putin.
Șefa Comisiei Europene a exclus în mod explicit colaborarea cu liderul francez de extremă dreapta Marine Le Pen, al cărei partid Raliul Național (RN) este, de asemenea, în fruntea sondajelor în cursa pentru UE, sau cu AfD din Germania, pe această temă. Partidul populist Fidesz, aflat la putere în Ungaria, se opune sprijinirii Kievului, premierul Viktor Orbán fiind considerat în general drept cel mai pro-rus lider al UE.
Însă von der Leyen pare să fie mai relaxată în ceea ce privește colaborarea cu Meloni și cu unii colegi din grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR). „Am lucrat foarte bine cu Giorgia Meloni”, care este „în mod clar pro-europeană”, a declarat ea.
De ce este important să votezi (sursa – Parlamentul European)
În perioada 6-9 iunie 2024, milioane de europeni vor participa la conturarea viitorului democrației europene cu ocazia alegerilor europene.
Este un moment unic în care putem decide toți împreună viitorul Uniunii Europene. Faptul de a vota este întotdeauna important, indiferent dacă este la nivel local, național sau european. Este o ocazie excelentă de a îți exprima punctul de vedere despre subiecte care contează pentru tine.
Folosește-ți votul pentru a schimba lumea în care trăiești
Uităm uneori câte persoane sunt afectate de rezultatul alegerilor europene. Parlamentul European adoptă legi care afectează întreaga lume: țări mari și comunități mici, întreprinderi puternice și start-up-uri tinere, atât la nivel mondial, cât și la nivel local.
Legislația UE răspunde majorității preocupărilor pe care le au cetățenii: mediul, securitatea, migrația, politicile sociale, drepturile consumatorilor, economia, statul de drept și multe altele. În prezent, fiecare subiect național important are și o perspectivă europeană.
Prin votul tău vei alege deputații în Parlamentul European care te vor reprezenta la pregătirea noilor legi și vei influența alegerea Comisiei Europene. Aceste decizii vor modela viața ta de zi cu zi și cea a multor altora.
Folosește-ți votul pentru a răspunde provocărilor globale cu care ne confruntăm
Într-o lume din ce în ce mai complexă, instabilă și interconectată, Uniunea Europeană se confruntă cu provocări globale pe care nicio țară din UE nu le poate aborda cu succes de una singură. Gestionarea acestor numeroase provocări este o sarcină deosebit de importantă – iar votul tău este mijlocul prin care poți influența direcția în care mergem.
Folosește-ți votul pentru a apăra democrația
Democrația nu ar trebui niciodată considerată ca fiind de la sine înțeleasă. Ea este o realizare colectivă – și o responsabilitate colectivă în care fiecare are rolul său.
Democrația începe la nivelul cetățenilor: ea se pune în mișcare prin votul la alegerile europene, iar deciziile luate la nivel european ne afectează viața. Dacă nu participăm, nu putem să ne influențăm viitorul; mai mult decât atât, democrația parlamentară europeană își pierde puterea, iar valorile sale își pierd sensul.
Cu cât votează mai multe persoane, cu atât democrația devine mai puternică.
Ce puteri are Parlamentul European?
Împreună cu reprezentanții guvernelor statelor UE, europarlamentarii dau formă și decid asupra noilor legi care influențează toate aspectele vieții din Uniunea Europeană, de la susținerea economiei la lupta împotriva sărăciei și schimbărilor climatice și la aspecte de securitate.
Europarlamentarii aduc temele importante politice, economice și sociale în centrul atenției și susțin valorile Uniunii Europene: respectarea drepturilor omului, libertatea, democrația, egalitatea și statul de drept.
Parlamentul aprobă bugetul UE și supraveghează cheltuirea acestuia. De asemenea, alege Președintele Comisiei Europene, numește comisarii și îi poate trage la răspundere.
