Europa reduce TVA-ul pentru a sprijini populația, România îl crește la 21%: măsura care lovește în puterea de cumpărare a românilor
În timp ce țări europene aflate în dificultate economică, precum Suedia și Franța, iau în calcul reducerea TVA-ului la alimente pentru a sprijini cetățenii în fața scumpirilor, România a ales direcția opusă. În loc să ajute gospodăriile tot mai afectate de inflație, autoritățile de la București au decis să majoreze TVA-ul la 21%, împovărând și mai mult populația deja sărăcită.
Europa se confruntă cu provocări economice majore, iar guvernele din statele dezvoltate caută soluții pentru a proteja puterea de cumpărare a cetățenilor. În Suedia, una dintre cele mai avansate economii de pe continent, guvernul a anunțat o măsură menită să reducă presiunea asupra gospodăriilor: TVA-ul pentru alimente va scădea de la 12% la 6%, începând cu 1 aprilie 2026, până la 31 decembrie 2027.
Decizia a fost luată în contextul unei creșteri accelerate a prețurilor la alimente, generată de inflație, războiul din Ucraina și efectele pandemiei. Potrivit guvernului suedez, o familie cu doi copii va economisi aproximativ 6.500 de coroane pe an (circa 590 de euro) datorită acestei măsuri. Costurile pentru stat vor fi semnificative – 1,45 miliarde de euro în 2026 și 1,9 miliarde de euro în 2027 –, însă autoritățile consideră că sprijinul direct acordat populației este prioritar.
În plus, Suedia va crea o comisie specială pentru monitorizarea prețurilor și va îmbunătăți concurența din sectorul alimentar, asigurându-se că reducerea TVA-ului ajunge la consumatori.
În același timp, în Franța se discută o măsură similară, tot pentru a tempera efectele scumpirilor și a proteja populația vulnerabilă.
România, în sens invers: TVA-ul urcă la 21%
În contrast puternic cu aceste măsuri, România a ales să crească TVA-ul la 21%, într-o perioadă în care gospodăriile sunt deja sufocate de facturi mari, rate bancare în creștere și prețuri alimentare tot mai ridicate.
În loc să ușureze povara populației, autoritățile de la București au decis să aducă mai mulți bani la buget prin taxe suplimentare, afectând în special familiile cu venituri mici și medii. Această decizie amplifică dificultățile economice ale românilor și arată lipsa de viziune a guvernului în raport cu problemele reale ale cetățenilor.
În timp ce în Suedia guvernul conservator pune în centrul politicilor publice bunăstarea populației, România demonstrează că preferă să acopere găurile bugetare prin creșteri de taxe, fără a oferi măsuri concrete de protejare a celor mai afectați de criza economică.
Diferența de abordare între România și alte state europene devine tot mai evidentă. În timp ce economii avansate își asumă pierderi bugetare pentru a susține puterea de cumpărare a populației, România continuă să aplice măsuri care adâncesc sărăcia și neîncrederea în autorități. Această politică fiscală riscă să împingă și mai mulți români în pragul colapsului financiar, în timp ce Europa oferă exemple de solidaritate și viziune economică.
