Europa pompează miliarde în industria armamentului, dar nu găsește oameni dispuși să lucreze pentru război

Guvernele europene cresc masiv cheltuielile pentru arme și muniții, alimentând o expansiune rapidă a industriei de apărare. Companiile fac angajări în masă și își formează propriii angajați, însă lipsa de personal calificat și dezinteresul tinerilor pun bețe în roate acestui efort militar tot mai costisitor.
În timp ce Europa își redirecționează bugetele către sectorul militar, industria armamentului suferă de o criză acută de personal. PBS Group din Cehia, KNDS din Franța sau Rheinmetall din Germania – toate aceste companii vor să angajeze mii de muncitori, dar se lovesc de un deficit masiv de forță de muncă specializată.
Planul Uniunii Europene de a cheltui 800 de miliarde de euro pe apărare în următorul deceniu a declanșat o goană după sudori, ingineri și experți în AI, însă rezultatele sunt modeste. Tinerii evită aceste locuri de muncă, iar companiile ajung să-și deschidă școli proprii pentru a-și forma angajații.
În timp ce salariile cresc, managerii avertizează că există o limită peste care industria își pierde competitivitatea. Cu toate acestea, guvernele continuă să pompeze fonduri publice în „economia de război”, în timp ce alte sectoare suferă.
Consultanții estimează că, pentru atingerea țintei de 3% din PIB pentru apărare, Europa va avea nevoie de încă 760.000 de muncitori. Însă, pe fondul unei lipse cronice de talente și a scăderii interesului pentru industria militară, acest plan pare din ce în ce mai rupt de realitate.