Eurobarometru corupție: 83% dintre români sunt convinși că există corupție în România
Comisia Europeană a publicat miercuri, 10 iunie, rezultatele celui mai recent sondaj Eurobarometru special privind corupția. Conform sondajului, corupția este inacceptabilă pentru o majoritate considerabilă a europenilor (69 %). Puțin peste șapte din zece europeni cred că, în țara lor, corupția este larg răspândită și că există corupție în instituțiile publice naționale (70 %), dar și în rândul partidelor politice și al politicienilor (53 %).
Din 2013, proporția respondenților care consideră corupția ca fiind larg răspândită a scăzut în 18 state membre și doar o minoritate a europenilor (26 %) consideră că viața de zi cu zi le este afectată de corupție. Deși natura și extinderea corupției variază de la un stat membru la altul, corupția are efecte negative asupra Uniuni Europene în general. Comisia își intensifică lupta împotriva corupției. Am elaborat norme noi pentru a proteja interesele financiare ale UE împotriva fraudei și a corupției, am consolidat procedurile administrative și penale, iar Parchetul European este în curs de înființare. Legislația europeană în alte domenii, precum combaterea spălării banilor și achizițiile publice, include, de asemenea, dispoziții importante împotriva corupției.
În domeniul recuperării activelor, a fost inițiată o nouă legislație pentru a asigura recunoașterea reciprocă a ordinelor de înghețare și de confiscare. Sondajul privind atitudinile publicului față de corupție poate fi consultat online, iar mai multe informații cu privire la activitățile Comisiei în materie de combatere a corupției sunt disponibile aici.
83% dintre români sunt convinși că există corupție în România și ca nivelul acesteia s-a amplificat între 2017-2019
Referitor la percepția privind răspândirea și evoluția corupției în ultimii trei ani în România, 83% dintre români sunt convinși că există probleme de corupție în țară, iar 48% dintre aceștia consideră că fenomenul s-a amplificat între 2017-2019. Această percepție este mai accentuată în România, față de UE, unde doar 71% dintre europeni au identificat existența fenomenului, în timp ce doar 42% au declarat că acesta s-a exacerbat.
De asemenea, 78% dintre respondenții români sunt „total de acord” că există corupție în instituțiile publice atât de la nivel național, cât și de la nivel regional și local, față de peste 68% dintre respondenții din UE.
Aproximativ jumătate dintre români (48%) consideră că mita și abuzul de putere pentru câștig personal sunt cele mai răspândite în sănătate, poliție și în rândul partidelor politice (ambele 41%), precum și printre politicienii de la toate nivelurile administrative (36) și în educație (29%). Instituțiile financiare/bancare și mediul privat ar fi printre sectoarele cel mai puțin afectate de luarea de mită și abuzul de putere dintre domeniile de activitate ale Eurobarometrului. De cealaltă parte, 53% dintre europeni identifică problema cea mai gravă cu mita și abuzul de putere în rândul partidelor politice și al politicienilor de la nivel național, regional sau local (49%), în timp ce domeniile cel mai puțin afectate de aceste practici sunt educația (13%), instituțiile de asigurări sociale și de asistență socială (15%) sau procuratura (16%) și tribunalele (19%).
Comisia Europeană a publicat miercuri, 10 iunie, rezultatele celui mai recent sondaj Eurobarometru special privind corupția. Conform sondajului, corupția este inacceptabilă pentru o majoritate considerabilă a europenilor (69 %). Puțin peste șapte din zece europeni cred că, în țara lor, corupția este larg răspândită și că există corupție în instituțiile publice naționale (70 %), dar și în rândul partidelor politice și al politicienilor (53 %).
Din 2013, proporția respondenților care consideră corupția ca fiind larg răspândită a scăzut în 18 state membre și doar o minoritate a europenilor (26 %) consideră că viața de zi cu zi le este afectată de corupție. Deși natura și extinderea corupției variază de la un stat membru la altul, corupția are efecte negative asupra Uniuni Europene în general. Comisia își intensifică lupta împotriva corupției. Am elaborat norme noi pentru a proteja interesele financiare ale UE împotriva fraudei și a corupției, am consolidat procedurile administrative și penale, iar Parchetul European este în curs de înființare. Legislația europeană în alte domenii, precum combaterea spălării banilor și achizițiile publice, include, de asemenea, dispoziții importante împotriva corupției.
În domeniul recuperării activelor, a fost inițiată o nouă legislație pentru a asigura recunoașterea reciprocă a ordinelor de înghețare și de confiscare. Sondajul privind atitudinile publicului față de corupție poate fi consultat online, iar mai multe informații cu privire la activitățile Comisiei în materie de combatere a corupției sunt disponibile aici.
83% dintre români sunt convinși că există corupție în România și ca nivelul acesteia s-a amplificat între 2017-2019
Referitor la percepția privind răspândirea și evoluția corupției în ultimii trei ani în România, 83% dintre români sunt convinși că există probleme de corupție în țară, iar 48% dintre aceștia consideră că fenomenul s-a amplificat între 2017-2019. Această percepție este mai accentuată în România, față de UE, unde doar 71% dintre europeni au identificat existența fenomenului, în timp ce doar 42% au declarat că acesta s-a exacerbat.
De asemenea, 78% dintre respondenții români sunt „total de acord” că există corupție în instituțiile publice atât de la nivel național, cât și de la nivel regional și local, față de peste 68% dintre respondenții din UE.
Aproximativ jumătate dintre români (48%) consideră că mita și abuzul de putere pentru câștig personal sunt cele mai răspândite în sănătate, poliție și în rândul partidelor politice (ambele 41%), precum și printre politicienii de la toate nivelurile administrative (36) și în educație (29%). Instituțiile financiare/bancare și mediul privat ar fi printre sectoarele cel mai puțin afectate de luarea de mită și abuzul de putere dintre domeniile de activitate ale Eurobarometrului. De cealaltă parte, 53% dintre europeni identifică problema cea mai gravă cu mita și abuzul de putere în rândul partidelor politice și al politicienilor de la nivel național, regional sau local (49%), în timp ce domeniile cel mai puțin afectate de aceste practici sunt educația (13%), instituțiile de asigurări sociale și de asistență socială (15%) sau procuratura (16%) și tribunalele (19%).
În ceea ce privește raportarea corupției către autoritățile abilitate, peste 28% dintre respondenții români sunt de părere că acest lucru ar fi inutil deoarece fie este dificil să dovedească ceva, fie persoanele vinovate nu vor fi pedepsite sau cazurile de corupție sunt cunoscute, dar ignorate. De asemenea, 25% din români nu ar raporta un caz de corupție deoarece nu există protecție pentru denunțător.
Comisia Europeană a publicat miercuri, 10 iunie, rezultatele celui mai recent sondaj Eurobarometru special privind corupția. Conform sondajului, corupția este inacceptabilă pentru o majoritate considerabilă a europenilor (69 %). Puțin peste șapte din zece europeni cred că, în țara lor, corupția este larg răspândită și că există corupție în instituțiile publice naționale (70 %), dar și în rândul partidelor politice și al politicienilor (53 %).
Din 2013, proporția respondenților care consideră corupția ca fiind larg răspândită a scăzut în 18 state membre și doar o minoritate a europenilor (26 %) consideră că viața de zi cu zi le este afectată de corupție. Deși natura și extinderea corupției variază de la un stat membru la altul, corupția are efecte negative asupra Uniuni Europene în general. Comisia își intensifică lupta împotriva corupției. Am elaborat norme noi pentru a proteja interesele financiare ale UE împotriva fraudei și a corupției, am consolidat procedurile administrative și penale, iar Parchetul European este în curs de înființare. Legislația europeană în alte domenii, precum combaterea spălării banilor și achizițiile publice, include, de asemenea, dispoziții importante împotriva corupției.
În domeniul recuperării activelor, a fost inițiată o nouă legislație pentru a asigura recunoașterea reciprocă a ordinelor de înghețare și de confiscare. Sondajul privind atitudinile publicului față de corupție poate fi consultat online, iar mai multe informații cu privire la activitățile Comisiei în materie de combatere a corupției sunt disponibile aici.
83% dintre români sunt convinși că există corupție în România și ca nivelul acesteia s-a amplificat între 2017-2019
Referitor la percepția privind răspândirea și evoluția corupției în ultimii trei ani în România, 83% dintre români sunt convinși că există probleme de corupție în țară, iar 48% dintre aceștia consideră că fenomenul s-a amplificat între 2017-2019. Această percepție este mai accentuată în România, față de UE, unde doar 71% dintre europeni au identificat existența fenomenului, în timp ce doar 42% au declarat că acesta s-a exacerbat.
De asemenea, 78% dintre respondenții români sunt „total de acord” că există corupție în instituțiile publice atât de la nivel național, cât și de la nivel regional și local, față de peste 68% dintre respondenții din UE.
Aproximativ jumătate dintre români (48%) consideră că mita și abuzul de putere pentru câștig personal sunt cele mai răspândite în sănătate, poliție și în rândul partidelor politice (ambele 41%), precum și printre politicienii de la toate nivelurile administrative (36) și în educație (29%). Instituțiile financiare/bancare și mediul privat ar fi printre sectoarele cel mai puțin afectate de luarea de mită și abuzul de putere dintre domeniile de activitate ale Eurobarometrului. De cealaltă parte, 53% dintre europeni identifică problema cea mai gravă cu mita și abuzul de putere în rândul partidelor politice și al politicienilor de la nivel național, regional sau local (49%), în timp ce domeniile cel mai puțin afectate de aceste practici sunt educația (13%), instituțiile de asigurări sociale și de asistență socială (15%) sau procuratura (16%) și tribunalele (19%).
În ceea ce privește raportarea corupției către autoritățile abilitate, peste 28% dintre respondenții români sunt de părere că acest lucru ar fi inutil deoarece fie este dificil să dovedească ceva, fie persoanele vinovate nu vor fi pedepsite sau cazurile de corupție sunt cunoscute, dar ignorate. De asemenea, 25% din români nu ar raporta un caz de corupție deoarece nu există protecție pentru denunțător.
Dacă ar trebui să înainteze o plângere referitoare la acest caz de corupție, 37% dintre români ar avea cea mai mare încredere privind rezolvarea acestuia în Poliție, iar 30% în agenția anticorupție specializată. Cea mai puțină încredere privind rezolvarea cazului de corupție românii o au în sistemul național de justiție (11%), ombudsmanul național sau instituțiile UE (ambele 6%).
Comisia Europeană a publicat miercuri, 10 iunie, rezultatele celui mai recent sondaj Eurobarometru special privind corupția. Conform sondajului, corupția este inacceptabilă pentru o majoritate considerabilă a europenilor (69 %). Puțin peste șapte din zece europeni cred că, în țara lor, corupția este larg răspândită și că există corupție în instituțiile publice naționale (70 %), dar și în rândul partidelor politice și al politicienilor (53 %).
Din 2013, proporția respondenților care consideră corupția ca fiind larg răspândită a scăzut în 18 state membre și doar o minoritate a europenilor (26 %) consideră că viața de zi cu zi le este afectată de corupție. Deși natura și extinderea corupției variază de la un stat membru la altul, corupția are efecte negative asupra Uniuni Europene în general. Comisia își intensifică lupta împotriva corupției. Am elaborat norme noi pentru a proteja interesele financiare ale UE împotriva fraudei și a corupției, am consolidat procedurile administrative și penale, iar Parchetul European este în curs de înființare. Legislația europeană în alte domenii, precum combaterea spălării banilor și achizițiile publice, include, de asemenea, dispoziții importante împotriva corupției.
În domeniul recuperării activelor, a fost inițiată o nouă legislație pentru a asigura recunoașterea reciprocă a ordinelor de înghețare și de confiscare. Sondajul privind atitudinile publicului față de corupție poate fi consultat online, iar mai multe informații cu privire la activitățile Comisiei în materie de combatere a corupției sunt disponibile aici.
83% dintre români sunt convinși că există corupție în România și ca nivelul acesteia s-a amplificat între 2017-2019
Referitor la percepția privind răspândirea și evoluția corupției în ultimii trei ani în România, 83% dintre români sunt convinși că există probleme de corupție în țară, iar 48% dintre aceștia consideră că fenomenul s-a amplificat între 2017-2019. Această percepție este mai accentuată în România, față de UE, unde doar 71% dintre europeni au identificat existența fenomenului, în timp ce doar 42% au declarat că acesta s-a exacerbat.
De asemenea, 78% dintre respondenții români sunt „total de acord” că există corupție în instituțiile publice atât de la nivel național, cât și de la nivel regional și local, față de peste 68% dintre respondenții din UE.
Aproximativ jumătate dintre români (48%) consideră că mita și abuzul de putere pentru câștig personal sunt cele mai răspândite în sănătate, poliție și în rândul partidelor politice (ambele 41%), precum și printre politicienii de la toate nivelurile administrative (36) și în educație (29%). Instituțiile financiare/bancare și mediul privat ar fi printre sectoarele cel mai puțin afectate de luarea de mită și abuzul de putere dintre domeniile de activitate ale Eurobarometrului. De cealaltă parte, 53% dintre europeni identifică problema cea mai gravă cu mita și abuzul de putere în rândul partidelor politice și al politicienilor de la nivel național, regional sau local (49%), în timp ce domeniile cel mai puțin afectate de aceste practici sunt educația (13%), instituțiile de asigurări sociale și de asistență socială (15%) sau procuratura (16%) și tribunalele (19%).
În ceea ce privește raportarea corupției către autoritățile abilitate, peste 28% dintre respondenții români sunt de părere că acest lucru ar fi inutil deoarece fie este dificil să dovedească ceva, fie persoanele vinovate nu vor fi pedepsite sau cazurile de corupție sunt cunoscute, dar ignorate. De asemenea, 25% din români nu ar raporta un caz de corupție deoarece nu există protecție pentru denunțător.
Dacă ar trebui să înainteze o plângere referitoare la acest caz de corupție, 37% dintre români ar avea cea mai mare încredere privind rezolvarea acestuia în Poliție, iar 30% în agenția anticorupție specializată. Cea mai puțină încredere privind rezolvarea cazului de corupție românii o au în sistemul național de justiție (11%), ombudsmanul național sau instituțiile UE (ambele 6%).
Sursa: www.caleaeuropeana.ro
- Predoiu a fost premiat în SUA de ambasadorii corupți care au participat la distrugerea României
Cătălin Predoiu, vicepremier și ministrul Afacerilor Interne, a primit Premiul Internațional pentru Serviciu Public într-o gală desfășurată la Washington DC de către o organizație formată din foști ambasadori americani în România și oameni de afaceri și lideri din ambele țări care promovează relația româno-americană. Cătălin Predoiu a primit Premiul Internațional pentru Serviciu Public în cadrul … - Lia și Liana sunt pupilele lui Dragnea
Ascensiunea Liei Savonea și a Lianei Arsenie în vârful justiției românești nu poate fi privită ca o simplă coincidență profesională. Este rezultatul unui mecanism construit în anii de maximă putere ai lui Liviu Dragnea, perioadă în care justiția a fost remodelată nu pentru independență, ci pentru control. Lia Savonea s-a afirmat ca figură centrală în … - Câți militari europeni si români au murit în Irak și Afganistan ca să-i apere pe cetățenii americani de teroriști după atentatele din 11 septembrie 2001
882 de militari europeni din Regatul Unit, Germania, Franța, Italia și Danemarca au murit în timpul operațiunilor aliate din Irak și Afganistan. 37 de militari români și-au pierdut viața și 200 au fost răniți în aceste teatre de operații. Militarii europeni au suferit pierderi semnificative în Irak și Afganistan, Regatul Unit, Germania, Franța și Italia … - Strada e furioasă! „Magistraţii care fură pregătesc o dictatură”, „Demisia, Savonea”, „Jos Predoiu”
Mii de oameni au participat, sâmbătă seară, la protestul din Piaţa Victoriei pentru independenţa justiţiei, unde manifestanţii au scandat lozinci împotriva preşedintei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Lia Savonea, şi a ministrului Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu. Jandarmii au stabilit iniţial un perimetru de desfăşurare a protestului, dar, ca urmare a creşterii numărului de participanţi, spaţiul a … - Protest cu zeci de mii de oameni la Budapesta. Acuzații la adresa guvernului Viktor Orban pentru că a protejat pedofilii din centrele instituționalizate
Zeci de mii de persoane au protestat în cadrul unei manifestații convocate de liderul opoziției, sâmbătă, la Budapesta, cerând demisia premierului Viktor Orban, pe care îl acuză că nu a acționat în privința acuzațiilor de abuz asupra copiilor instituționalizați din Ungaria, transmite AFP. De când a revenit la putere în 2010, premierul naționalist al Ungariei …
