Epidemia COVID-19 a modificat obiceiurile de consum ale românilor cu privire la produse şi servicii
Epidemia COVID-19 a modificat obiceiurile de consum ale românilor cu privire la produse, servicii, canale media şi experienţe sociale accesate, calitatea şi preţul devenind criteriile principale pentru opţiunea consumatorilor români, potrivit unui studiu realizat de compania de consultanţă EY România.
Conform sursei citate, în ultimele cinci luni din 2020, au putut fi observate mai multe comportamente asociate contextului pandemic în rândul companiilor din România: stoparea sau, dimpotrivă, creşterea comunicării comerciale, implicarea crescută în comunitate sau atenţia sporită pentru angajaţi. Multe dintre companiile româneşti şi-au dezvoltat strategii şi capabilităţi pentru a gestiona criza şi pentru a-şi continua activitatea pe timp de pandemie.
Consumatorii români au început să urmărească cu tot mai multă atenţie responsabilitatea socială a companiilor. În studiu se menţionează că, deocamdată, este încă incert în ce măsură o strategie de business care integrează sustenabilitatea şi responsabilitatea socială poate determina în mod direct creşterea reputaţiei unei companii şi, indirect, migrarea consumatorilor către produsele şi serviciile companiilor responsabile, dar în mod cert, aceste aspecte apar în preferinţele consumatorilor, aşa cum o demonstrează studiul.
Pandemia a schimbat puternic dinamica implicării sectorului privat în comunităţi, iar acest fapt poate fi observat în volumul mare de donaţii din partea companiilor, direcţionate către sprijinirea sistemului public de sănătate.
Aproape 85% dintre consumatorii români declară că modul în care se comportă companiile este la fel de important pentru ei ca şi produsele/ serviciile pe care acestea le furnizează, 80% susţinând că mediul de afaceri are responsabilitatea de a face schimbări în lume. În contextul COVID-19, 59% dintre participanţii la studiu declară că pot vedea impactul pozitiv al companiilor în societate.
Mai mult, majoritatea respondenţilor (61,32%) afirmă că activităţile de implicare în comunităţi i-ar determina să achiziţioneze produse din portofoliul companiilor implicate. Grija pentru angajaţi şi transparenţa se numără de asemenea printre factorii pe care consumatorii îi iau în considerare în deciziile de achiziţie. Peste 70% dintre consumatori declară că publicitatea nu le mai influenţează deciziile de consum.
Potrivit studiului, noul consumator, sub influenţa pandemiei la nivel macro, este mult mai pragmatic şi mai atent la comportamentul companiilor. Şi consumatorul român urmăreşte comportamentul adoptat de companii în contextul crizei COVID-19, şi, deopotrivă, strategia lor de business generală. Ce a primat în această perioadă au fost investiţiile publice în infrastructura din sănătate şi donaţiile destinate activităţilor de igienă şi medicină şi, totodată, susţinerea oferită de companii angajaţilor.
Cele mai bine clasate companii în topul încrederii consumatorilor români în ceea ce priveşte gestionarea crizei COVID-19 sunt companiile de tehnologie (84,5%) şi companiile de retail (74%). Companiile farmaceutice se află pe o poziţie inferioară, doar 58% din respondenţi considerând că Big Pharma a răspuns eficient în situaţia actuală.
Studiul Comportamentul consumatorului român în contextul COVID-19, iniţiat de EY România, este menit să analizeze comportamentele de consum din România din ultimele luni, precum şi modul în care ne aşteptăm să arate o societate „post COVID-19”, privită din perspectiva consumatorului. El este inspirat din Future Consumer Index, studiu dezvoltat la nivel global de EY în mai multe pieţe dezvoltate.
Sursa: www.agerpres.ro
- Austria ține prețurile mari la energie în România, Bulgaria și Grecia
Consumatorii industriali de energie electrică din România, Bulgaria și Grecia au cerut Comisiei Europene stabilirea unui mecanism de sprijin în raport cu prețurile angro mari la electricitate suportate de industriile energointensive, în special de cele din Europa de Sud-Est, din cauza fragmentării pieței europene unice de profil ca urmare a insuficienței interconexiunilor energetice dintre țările … - Ipocrizia ministrului Energiei: Dacă subordonații mei directori își scad salariul cu 20% mi-l scad și eu
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a declarat joi, despre renunţarea benevolă a unei părţi din salariu, de către şefii din companiile din energie, că dacă ei îşi scad 20% din salariu, este dispus să îşi scadă şi ei salariul cu 20%. ”Dacă avem o decizie guvernamentală asumată de premier, este evident că o să port această … - Sindicaliştii de la Apele Române protestează în faţa Ministerului Mediului: Tăiaţi bani de la parlamentari, nu de la noi!
Câteva zeci de sindicalişti de la Apele Române protestează, vineri, pentru două ore, în faţa Ministerului Mediului, faţă de diminuarea veniturilor salariale prin reducerea sporului de condiţii vătămătoare de muncă. Acţiunea, care se va desfăşura până la ora 13:00, se înscrie în seria protestelor stabilite de Blocul Naţional Sindical (BNS) şi începute cu o zi în urmă … - Sorin Faur: România a fost laborator și poligon pentru numeroase clase de muniție cu care se rade sistematic de pe fața pământului democrația liberală, în sensul ei nepervertit de ideologii ultimului sfert de veac
România a fost laborator și poligon pentru numeroase clase de muniție cu care se rade sistematic de pe fața pământului democrația liberală, în sensul ei nepervertit de ideologii ultimului sfert de veac. De fapt, „ideologi” e o etichetă exagerat de generoasă. În fond, doar niște activiști cu propaganda ai unor entități dubioase care îi plătesc … - Comasarea CNA cu ANCOM, un atac la libertatea presei
Planul de comasare a Consiliului Național al Audiovizualului (CNA) cu Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) provoacă îngrijorare profundă în rândul jurnaliștilor, societății civile și experților în media. Dincolo de justificările birocratice sau economice invocate de guvern, această mișcare este percepută ca un atentat la libertatea presei și o încercare periculoasă de …
