Epidemia COVID-19 a modificat obiceiurile de consum ale românilor cu privire la produse şi servicii

Epidemia COVID-19 a modificat obiceiurile de consum ale românilor cu privire la produse, servicii, canale media şi experienţe sociale accesate, calitatea şi preţul devenind criteriile principale pentru opţiunea consumatorilor români, potrivit unui studiu realizat de compania de consultanţă EY România.
Conform sursei citate, în ultimele cinci luni din 2020, au putut fi observate mai multe comportamente asociate contextului pandemic în rândul companiilor din România: stoparea sau, dimpotrivă, creşterea comunicării comerciale, implicarea crescută în comunitate sau atenţia sporită pentru angajaţi. Multe dintre companiile româneşti şi-au dezvoltat strategii şi capabilităţi pentru a gestiona criza şi pentru a-şi continua activitatea pe timp de pandemie.
Consumatorii români au început să urmărească cu tot mai multă atenţie responsabilitatea socială a companiilor. În studiu se menţionează că, deocamdată, este încă incert în ce măsură o strategie de business care integrează sustenabilitatea şi responsabilitatea socială poate determina în mod direct creşterea reputaţiei unei companii şi, indirect, migrarea consumatorilor către produsele şi serviciile companiilor responsabile, dar în mod cert, aceste aspecte apar în preferinţele consumatorilor, aşa cum o demonstrează studiul.
Pandemia a schimbat puternic dinamica implicării sectorului privat în comunităţi, iar acest fapt poate fi observat în volumul mare de donaţii din partea companiilor, direcţionate către sprijinirea sistemului public de sănătate.
Aproape 85% dintre consumatorii români declară că modul în care se comportă companiile este la fel de important pentru ei ca şi produsele/ serviciile pe care acestea le furnizează, 80% susţinând că mediul de afaceri are responsabilitatea de a face schimbări în lume. În contextul COVID-19, 59% dintre participanţii la studiu declară că pot vedea impactul pozitiv al companiilor în societate.
Mai mult, majoritatea respondenţilor (61,32%) afirmă că activităţile de implicare în comunităţi i-ar determina să achiziţioneze produse din portofoliul companiilor implicate. Grija pentru angajaţi şi transparenţa se numără de asemenea printre factorii pe care consumatorii îi iau în considerare în deciziile de achiziţie. Peste 70% dintre consumatori declară că publicitatea nu le mai influenţează deciziile de consum.
Potrivit studiului, noul consumator, sub influenţa pandemiei la nivel macro, este mult mai pragmatic şi mai atent la comportamentul companiilor. Şi consumatorul român urmăreşte comportamentul adoptat de companii în contextul crizei COVID-19, şi, deopotrivă, strategia lor de business generală. Ce a primat în această perioadă au fost investiţiile publice în infrastructura din sănătate şi donaţiile destinate activităţilor de igienă şi medicină şi, totodată, susţinerea oferită de companii angajaţilor.
Cele mai bine clasate companii în topul încrederii consumatorilor români în ceea ce priveşte gestionarea crizei COVID-19 sunt companiile de tehnologie (84,5%) şi companiile de retail (74%). Companiile farmaceutice se află pe o poziţie inferioară, doar 58% din respondenţi considerând că Big Pharma a răspuns eficient în situaţia actuală.
Studiul Comportamentul consumatorului român în contextul COVID-19, iniţiat de EY România, este menit să analizeze comportamentele de consum din România din ultimele luni, precum şi modul în care ne aşteptăm să arate o societate „post COVID-19”, privită din perspectiva consumatorului. El este inspirat din Future Consumer Index, studiu dezvoltat la nivel global de EY în mai multe pieţe dezvoltate.
Sursa: www.agerpres.ro
- Sorin Faur: România a fost laborator și poligon pentru numeroase clase de muniție cu care se rade sistematic de pe fața pământului democrația liberală, în sensul ei nepervertit de ideologii ultimului sfert de veacRomânia a fost laborator și poligon pentru numeroase clase de muniție cu care se rade sistematic de pe fața pământului democrația liberală, în sensul ei nepervertit de ideologii ultimului sfert de veac. De fapt, „ideologi” e o etichetă exagerat de generoasă. În fond, doar niște activiști cu propaganda ai unor entități dubioase care îi plătesc …
- Comasarea CNA cu ANCOM, un atac la libertatea preseiPlanul de comasare a Consiliului Național al Audiovizualului (CNA) cu Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) provoacă îngrijorare profundă în rândul jurnaliștilor, societății civile și experților în media. Dincolo de justificările birocratice sau economice invocate de guvern, această mișcare este percepută ca un atentat la libertatea presei și o încercare periculoasă de …
- Cătălin Ghinăraru (AUR): „Aproape o treime din forța de muncă cu studii superioare lucrează în sectorul public. E una dintre marile probleme ale economiei românești.”„Aproape o treime din forța de muncă cu studii superioare lucrează în sectorul public. E una dintre marile probleme ale economiei”, spune dr. Cătălin Ghinăraru, profesor la Universitatea București și membru AUR. Avem o piață a muncii dezechilibrată, cu prea mulți absolvenți de studii superioare angajați în sectorul public și prea puține locuri pentru cei …
- Cornel Nistorescu: „Călin Georgescu e anchetat pentru că nu a solicitat niciun leu de la bugetul statului în campanie; cu Nicuşor Dan, care solicită 12 milioane de euro restituirea unor bani cheltuiți din împrumuturi și donații (încă netransparente) nu e nicio problem㔄Citesc un raport al Asociației Pro Infrastructura care afirmă că: „Cu un ordin de începere emis pe 1 septembrie 2023, după o ceremonie electorală de prost gust regizată cu ocazia primei lopeți din 5 iunie 2024, metroul ușor clujean n-are nici finanțare asigurată, nici proiect tehnic finalizat deci nici autorizație de construire, însă debordează de …
- Marian Enache nu se dă dus de la CCR fără prime de lux, pentru el și colegii luiFostul șef al CCR ține morțiș, deși țara este cu buzunarele rupte, să primească acei 35.000 de euro sub formă de primă de pensionare. În ultima ședință a CCR cu el pe scaunul de șef, Marian Enache le-a propus colegilor ca CCR să trimită o adresă către Ministerul de Finanțe, prin care să explice că …