Norman Manea şi Alexandru Florian, directorul Institutului „Elie Wiesel”, figurează între semnatarii unei scrisori deschise adresate prim-ministrului Florin Cîţu şi ministrului Culturii, Bogdan Gheorghiu, în care este contestată prezenţa subsecretarului de stat Irina Sanda Marin Cajal la un eveniment organizat de Academia Română în onoarea lui Nicolae Paulescu, caracterizat drept „unul dintre cei mai antisemiţi ideologi interbelici”.
Elie Wiesel, prin vocea lui Alexandru Florian nu se limitează doar la subsecretarul de stat ci și-a ales ca țintă o personalitate în comunitatea evreiască, respectiv Aurel Vainer. Acești indivizi erijați în apărători ai dreptăți încearcă să rescrie istoria și să arunce cu noroi chiar și în cei care au avut de suferit de pe urma antisemitismului.
Cei 29 de semnatari ai scrisorii susţin că, prin prezenţa la eveniment, Cajal şi Aurel Vainer, preşedinte onorific al Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, au legitimat „un eveniment de glorificare a unuia dintre cei mai antisemiţi ideologi interbelici”.
Scrisoare este plină de ură și cuvinte alambicate ce nu au legătură cu realitatea unui eveniment istoric.
„Suntem profund revoltaţi de participarea doamnei Irina Cajal Marin, subsecretar de stat în Ministerul Culturii, la manifestarea organizată de Academia Română în onoarea lui Nicolae Paulescu, cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la inventarea insulinei. Prin prezenţa lor, doamna Irina Cajal, subsecretar de stat, şi domnul Aurel Vainer, preşedinte onorific la FCER, au legitimat un eveniment memorial de glorificare a unuia dintre cei mai antisemiţi ideologi interbelici”, se arată în scrisoarea remisă News.ro.
În text este specificat faptul că „Nicolae Paulescu, vicepreşedinte al Ligii Apărării Naţional Creştine (partid al cărui siglă a fost zvastica), a fost una din figurile proeminente ale naţionalismului extrem, antisemismului şi rasismului în climatul ideologic şi politic al României interbelice. A fost autorul celui mai radical discurs antisemit cunoscut în spaţiul românesc. Acest discurs incita la ură şi eliminarea evreilor (el folosea exclusiv termenul de «jidani»), discurs cu influenţă uriaşă în procesul de fascizare a României din anii 1930, ce a contribuit substanţial la ororile Holocaustului. Însuşi Corneliu Zelea Codreanu, liderul Mişcării Legionare, îl considera, alături de A.C. Cuza, un ilustru înaintaş”.
„Scrierile lui Paulescu au fost publicate (inclusiv în perioada recentă) şi comentate critic în numeroase lucrări ştiinţifice. Nu există pentru nimeni, circumstanţa atenuantă a necunoaşterii. Dată fiind gravitatea asocierii unui demnitar cu omagierea unui mentor al rasismului, credem că nu avem de a face cu o «gafă» sau cu o «greşeală regretabilă», ci cu o crasă ignorare a normelor morale fundamentale ale societăţi româneşti actuale. Dat fiind cele arătate mai sus, solicităm demiterea doamnei Irina Cajal din funcţia sa guvernamentală”.
Eternii necunoscuți care semnează scrisori denigratoare
Scrisoarea este semnată de: Liviu Antonesei, Laszlo Alexandru, Péter Bányai, Horia Bozdoghinǎ, Maria Bucur, Michael Cernea, Iurii Chişinevski, Vera Cîmpeanu, Emanuel Copilaş, Andrei Cornea, Mihai Demetriade, Smaranda Enache, Alexandru Florian, Mihai Dinu Gheorghiu, Manole Iosiper, Werner Kremm, Elena-Irina Macovei, Norman Manea, Lucian Nastasă-Kovacs, Irina Nastasă-Matei, Cristian Pârvulescu, Florin Poenaru, Costi Rogozanu, Maria Roth, Liviu Rotman, Michael Shafir, Mariuca Stanciu, William Totok şi Daniel Vighi.
Academia Română şi Fundaţia Culturală „Bartoc” au organizat pe 21 iulie, la Clubul Academicienilor, o manifestare prilejuită de împlinirea a 100 de ani de la descoperirea insulinei. Atunci a fost dezvelit şi basorelieful profesorului Nicolae Paulescu, membru post-mortem al Academiei Române.
Născută pe 16 aprilie 1945, la Bucureşti, Irina Sanda Cajal-Marin este fiica academicianului Nicolae Cajal, personalitate prestigioasă a virusologiei, una dintre figurile reprezentative ale comunităţii evreieşti din România.
