Eforie, orașul administrat pe hârtii care nu se potrivesc cu realitatea. Terenuri cu acte nefinalizate, bani neîncasați și evidențe contabile denaturate sub administrația Robert Nicolae Șerban

În timp ce administrația condusă de primarul Robert Nicolae Șerban vorbește despre dezvoltare, investiții și modernizare, în spatele comunicatelor oficiale se conturează imaginea unei administrații care pare să fi pierdut controlul asupra unor aspecte esențiale ale gestionării banului public și patrimoniului local.

Documentele oficiale arată o serie de probleme care ridică întrebări serioase despre modul în care au fost administrate resursele orașului: terenuri pentru care s-au încasat bani fără ca situațiile juridice să fie finalizate, evidențe contabile care nu reflectau realitatea, venituri neîncasate la timp, litigii ignorate în contabilitate și contracte gestionate defectuos.

Terenuri vândute, bani încasați, acte rămase în aer

Poate cea mai surprinzătoare situație este cea a unor terenuri pentru care administrația locală a încasat bani de la cetățeni, însă operațiunile nu au fost finalizate nici după ani de zile.

Vorbim despre 14 persoane care au achitat sume pentru cumpărarea unor terenuri, în baza unor hotărâri adoptate de autoritatea locală încă din 2009. Cu toate acestea, situațiile juridice nu au fost închise, contractele nu au fost finalizate, iar evidențele privind obligațiile asumate de părți sunt incomplete.

Cu alte cuvinte, administrația a încasat bani pentru terenuri, însă după mai bine de un deceniu încă există neclarități privind finalizarea tranzacțiilor.

Întrebarea este simplă: cum este posibil ca asemenea dosare să rămână nerezolvate timp de 10–15 ani într-o instituție publică?

Aproape 300.000 de lei blocați într-o situație neclară

Valoarea totală a sumelor aflate în această situație depășește 294.000 de lei.

Nu este vorba despre o eroare de câteva sute de lei, ci despre aproape 300.000 de lei încasați pentru operațiuni care nu au fost duse până la capăt. În orice administrație funcțională, asemenea situații ar trebui clarificate rapid, nu lăsate să se prelungească ani la rând.

Faptul că această situație a persistat atât de mult timp vorbește despre o lipsă evidentă de control administrativ și de interes pentru rezolvarea unor probleme care afectează atât cetățenii, cât și patrimoniul public.

O contabilitate care prezenta o imagine denaturată

Problemele nu se opresc aici.

În evidențele financiare ale administrației au existat situații în care sume ce reprezentau bani de recuperat de la diverse persoane au fost înregistrate ca datorii ale instituției.

Practic, ceea ce trebuia să apară ca activ al orașului apărea drept obligație financiară a primăriei.

O asemenea situație denaturează imaginea reală a finanțelor publice și ridică semne de întrebare privind modul în care sunt verificate și controlate operațiunile contabile.

Într-o administrație modernă, asemenea erori nu ar trebui să ajungă să afecteze situațiile financiare ale instituției.

Litigiu de aproape 700.000 de lei ignorat

Orașul Eforie este implicat într-un litigiu în care un executant de lucrări solicită aproximativ 685.000 de lei.

Deși exista riscul unei obligații financiare importante pentru bugetul local, administrația nu reflectase corespunzător această situație în evidențele sale financiare.

Astfel, un risc bugetar de aproape 700.000 de lei nu era prezentat în mod adecvat, deși o eventuală pierdere a procesului ar putea afecta direct resursele financiare ale orașului.

O administrație responsabilă trebuie să anticipeze și să gestioneze asemenea riscuri, nu să le trateze ca și cum nu ar exista.

Cheltuieli mutate dintr-un an în altul

Au fost identificate și situații în care cheltuieli aferente unui an au fost înregistrate în anul următor.

Servicii de întreținere, abonamente și alte cheltuieli au fost contabilizate într-o perioadă diferită de cea în care au fost efectiv prestate.

Poate părea o problemă tehnică, însă efectele sunt importante: rezultatele financiare ale unui an pot fi cosmetizate sau denaturate atunci când cheltuielile sunt mutate între exerciții bugetare.

Transparența financiară nu înseamnă doar publicarea unor cifre, ci și reflectarea lor corectă.

Primăria a uitat să își încaseze propriii bani

O altă situație relevă faptul că un agent economic care a organizat evenimente la Teatrul de Vară din Eforie Nord nu achitase utilitățile datorate.

Mai grav este faptul că administrația nu urmărise recuperarea acestor sume.

Astfel, bugetul local a fost privat de venituri care trebuiau încasate, iar costurile au fost suportate de comunitate până când problema a fost identificată și corectată.

Într-o perioadă în care administrațiile locale reclamă permanent lipsa fondurilor, faptul că propriile venituri nu sunt urmărite cu atenție spune multe despre modul în care sunt gestionate resursele publice.

Patrimoniul orașului nu corespundea cu realitatea din teren

Gestionarea patrimoniului public reprezintă una dintre responsabilitățile fundamentale ale unei primării.

Cu toate acestea, în cazul unor străzi din Eforie au fost constatate diferențe între dimensiunile reale din teren și cele existente în evidențele oficiale.

Lungimi și suprafețe diferite față de cele înregistrate în documentele instituției au condus la evaluări care nu reflectau situația reală a patrimoniului public.

Această situație este cu atât mai gravă cu cât diferențele au fost observate în cadrul unor proiecte de investiții finanțate din bani publici.

Dacă administrația nu cunoaște exact dimensiunile propriilor active, apare inevitabil întrebarea: cât de precis poate fi gestionat patrimoniul orașului?

Contract de pază fără garanțiile prevăzute

Nici capitolul achiziții și contracte nu este lipsit de probleme.

Pentru un contract de servicii de pază, garanția de bună execuție prevăzută în documentația de atribuire nu a fost introdusă în forma finală a contractului.

Consecința este evidentă: dacă apăreau prejudicii sau neîndepliniri contractuale, administrația nu avea la dispoziție instrumentul financiar care să îi protejeze interesele.

Este greu de înțeles cum o condiție considerată suficient de importantă pentru a fi introdusă în documentația de licitație a dispărut ulterior din contract.

O administrație care pare să reacționeze doar când este verificată

Privite împreună, toate aceste situații conturează imaginea unei administrații care a funcționat ani la rând cu probleme de evidență, monitorizare și control.

Terenuri cu situații juridice nefinalizate, sute de mii de lei blocați în dosare neclarificate, litigii importante insuficient gestionate, venituri neîncasate, patrimoniu evidențiat incorect și contracte administrate defectuos nu reprezintă simple greșeli birocratice izolate.

Ele indică o problemă mai profundă de organizare și supraveghere administrativă.

Iar responsabilitatea pentru modul în care funcționează Primăria Eforie nu aparține unor funcționari anonimi, ci conducerii instituției. După ani de mandat, Robert Nicolae Șerban nu mai poate invoca moșteniri administrative sau probleme preluate de la alții. Atunci când asemenea nereguli apar simultan în domenii atât de diferite – patrimoniu, contabilitate, venituri și contracte – ele devin un indicator al modului în care este administrat orașul.

Pentru locuitorii din Eforie, întrebarea esențială rămâne aceeași: dacă administrația nu reușește să țină sub control propriile evidențe, propriile contracte și propriul patrimoniu, cum poate garanta că gestionează eficient viitorul orașului?