Efect imediat pe burse și în prețul petrolului al războiului din Orientul Mijlociu. Două active de refugiu, la mare căutare

Prețurile petrolului au crescut puternic luni, iar bursele au scăzut abrupt, pe fondul conflictului militar din Orientul Mijlociu care pare departe de a se încheia. Investitorii s-au refugiat în active considerate sigure, dolarul și aurul, notează Reuters.

Cotația Brent a urcat cu 4,5%, la 76,07 dolari pe baril, după ce atinsese temporar pragul de 82 de dolari, iar petrolul american a câștigat 3,9%, până la 69,59 dolari pe baril. Aurul a crescut cu 1%, până la 5.327 dolari uncia.

Loviturile militare lansate de Statele Unite și Israel asupra Iranului nu dau semne de încetinire, iar Teheranul a răspuns cu tiruri de rachete în regiune, crescând riscul extinderii conflictului către statele vecine.

Președintele american Donald Trump a sugerat, într-un interviu pentru Daily Mail, că ostilitățile ar putea continua încă patru săptămâni, anunțând ulterior că atacurile vor merge mai departe „până la atingerea obiectivelor americane”.

A treia zi de conflict în Orientul Mijlociu a adus explozii puternice în Beirut, după ce Israelul a ordonat evacuarea a 50 de sate libaneze ca răspuns la atacurile Hezbollah cu „roiuri de drone”.

Strâmtoarea Ormuz ține piața cu sufletul la gură

Toate privirile sunt ațintite acum asupra Strâmtorii Ormuz, pe unde trece aproximativ o cincime din comerțul mondial de petrol transportat pe mare și 20% din gazul natural lichefiat.

Strâmtoarea Ormuz, între Iran şi Oman, conectează Golful Persic de Marea Arabiei, iar zilnic prin ea trec tancuri petroliere care transportă țiței provenit din Arabia Saudită, Irak, Iran, Emiratele Arabe Unite, Kuweit şi Qatar.

Deși ruta nu a fost oficial blocată, datele de monitorizare maritimă arată petroliere care staționează la intrările în strâmtoare, fie din teama unor atacuri, fie pentru că nu mai pot obține asigurări pentru tranzit.

Jorge Leon, șeful departamentului de analiză geopolitică al Rystad Energy, o companie independentă de cercetare din Norvegia, spune că „oprirea efectivă a traficului prin Ormuz ar însemna blocarea a 15 milioane de barili pe zi” ceea ce ar afecta piețele petroliere.

„Ne așteptăm la o creștere semnificativă a prețului petrolului”

„Dacă nu apar rapid semnale de detensionare, ne așteptăm la o creștere semnificativă a prețului petrolului”, a spus expertul.

Un șoc prelungit al petrolului riscă să reaprindă inflația la nivel global, funcționând ca o taxă suplimentară pentru companii și consumatori, care ar putea reduce cererea.

Chiar dacă OPEC+ a convenit duminică o creștere modestă a producției, de 206.000 de barili pe zi pentru aprilie, mare parte din acest petrol trebuie totuși să iasă din Orientul Mijlociu, adică exact prin zona aflată acum sub tensiune.

„În opinia noastră, cel mai apropiat eveniment istoric este embargoul petrolier din Orientul Mijlociu din anii 1970, care a dus la o creștere a prețurilor petrolului cu 300%, până la aproximativ 12 dolari/baril în 1974”, a declarat Alan Gelder, vicepreședinte al departamentului de rafinare, produse chimice și piețe petroliere la Wood Mackenzie, firmă de cercetare, consultanță și analiză de date, lider în sectorul energetic și al resurselor naturale.

Ajustat la valoarea din 2026, ar însemna aproximativ 90 de dolari pe baril, un prag care, în actualul context privind întreruperile de aprovizionare, pare ușor de depășit, în opinia lui Gelder.

Ce se întâmplă pe piețele din Asia

Pentru Japonia, care importă integral petrolul, scumpirea energiei este o lovitură directă iar indicele Nikkei 225 a pierdut 1,4%, companiile aeriene fiind printre cele mai afectate. În schimb, indicele chinez CSI 300 a rămas relativ stabil.

Indicele MSCI al acțiunilor din Asia-Pacific, excluzând Japonia, a scăzut cu 1,2%.

În Orientul Mijlociu, Emiratele Arabe Unite și Kuweit au închis temporar bursele invocând „circumstanțe excepționale”.
În Europa, contractele futures pe EURO STOXX 50 au coborât cu 1,4%, iar cele pe DAX au scăzut cu 1,3%. Pe Wall Street, futures pe S&P 500 și Nasdaq au pierdut câte 0,6%.

Dolarul profită

Șocul petrolului s-a transmis și pe piața valutară, unde dolarul a fost principalul câștigător. Statele Unite sunt exportator net de energie, iar titlurile de stat americane rămân un refugiu lichid în perioade de criză, ceea ce a împins euro în jos, la 1,1788 dolari.

Randamentul titlurilor de stat americane pe 10 ani s-a stabilizat la 3,97%, după ce coborâse temporar la un minim al ultimelor 11 luni.

Tensiunile vin pe fondul unui scandal financiar în Marea Britanie. Creditorul ipotecar MFS a intrat în administrare specială după acuzații de nereguli financiare, având datorii de 2 miliarde de lire.

Prăbușirea sa a amplificat temerile din sectorul bancar și a lovit acțiunile financiare, într-un moment în care Wall Street era deja fragil din cauza volatilității titlurilor din zona AI.

În paralel, investitorii se pregătesc pentru o săptămână plină de date economice din SUA: sondajul ISM din industrie, este unul dintre cei mai urmăriți indicatori economici din SUA, vânzările cu amănuntul și, mai ales, raportul privind locurile de muncă.

Orice semn de slăbiciune ar putea submina încrederea într-o economie care a dezamăgit în trimestrul patru, dar ar reduce probabil și șansele de reducere a dobânzilor de către Rezerva Federală.