Editorial: Suspendarea președintelui – un act moral și reparatoriu
România trece printr-un moment critic în care democrația este pusă la încercare. Suspendarea președintelui Klaus Iohannis nu este doar o măsură legală, ci un act moral și reparatoriu. Mandatul său s-a încheiat de drept pe 21 decembrie, iar refuzul de a părăsi funcția reprezintă o sfidare la adresa Constituției și a poporului.
AUR, împreună cu partidele POT și SOS, a strâns numărul minim de semnături necesare pentru a iniția procedura de suspendare. Urmează convocarea unei sesiuni extraordinare a Parlamentului, unde aleșii trebuie să se decidă: sunt de partea țării și a poporului, îndepărtându-l pe Klaus Iohannis, sau vor fi complici la această lovitură de stat? „Parlamentarii trebuie să aleagă între responsabilitate și trădare,” este mesajul transmis de AUR.
Sâmbătă, 12 ianuarie, peste 150.000 de oameni s-au adunat în Piața Victoriei din București pentru a cere reluarea imediată a turului 2 al alegerilor prezidențiale, anulate în mod abuziv de CCR. Protestul gigantic a fost o demonstrație de forță a poporului, un mesaj clar că românii nu acceptă să fie privați de dreptul de a decide cine îi conduce.
Această inițiativă este mai mult decât o reacție politică. Este un gest necesar pentru a repara un abuz fără precedent. În loc să respecte regulile democratice, Iohannis și susținătorii săi au blocat procesul electoral, anulând turul 1 al alegerilor și ignorând voința cetățenilor. Parlamentul are acum responsabilitatea de a restabili ordinea constituțională.
Suspendarea președintelui nu este doar o chestiune de legalitate, ci o dovadă că România nu tolerează abuzurile și că democrația rămâne mai presus de orice interes personal sau de partid. Klaus Iohannis trebuie să plece, iar Parlamentul trebuie să arate că servește poporul, nu un sistem corupt. România merită lideri care respectă legea și voința cetățenilor.