Protestul șoferilor de camion și al manifestanţilor anti-vaccin din Canada a inspirat mișcări similare în alte colţuri ale lumii și demonstrează capacitatea de mobilizare a unor grupuri mici de susţinători ai unor teorii ale conspirației. Răsună acelaşi spirit și are același profil cu cei care au invadat Capitoliul de la Washington sau care au promovat revolta „vestelor galbene” din Franța.
Într-o perioadă în care o mare parte a populației resimte oboseala provocată de restricțiile adoptate pentru combaterea pandemiei, extremiștii profită de ocazie pentru a ieși din umbră și pentru a-și spori capacitatea de a produce confuzie. Ei sunt în continuare minoritari, dar extrem de zgomotoși, scrie O Globo.
Autoritățile canadiene au exagerat
La sfârșitul lunii ianuarie, șoferii de camion au plecat din toate colţurile ţării, îndreptându-se spre capitala Ottawa, pentru ceea ce avea să fie în principiu un protest. Ajunși acolo, au ocupat orașul. În scurt timp, au început să blocheze bulevarde, să jignească trecătorii pentru că poartă măști și să claxoneze necontenit. Nemulțumiți, au blocat puncte de la granița cu Statele Unite, precum Podul Ambasador, prin care trece 25% din comerț.
Acțiunea guvernului și a poliției a fost inițial firavă. Săptămâna trecută, primul-ministru Justin Trudeau a decis să reacționeze cu energie, dar aici a exagerat. Pentru a face față crizei, a invocat o Lege de Urgență care permite guvernului să ia măsuri extraordinare în cazuri de război sau revoltă.
„Nu putem și nu vom permite continuarea activităților ilegale și periculoase”, a declarat acesta.
Poliția le-a comunicat şoferilor de camion că este timpul să părăsească Ottawa sau să suporte consecințele. Au fost vizați de acţiune și cei care au ajutat cu provizii, combustibil și fonduri. S-au dat amenzi, s-au făcut arestări, anchete asupra finanțatorilor, chiar și confiscarea de solduri bancare și de criptomonede folosite pentru strângerea de fonduri.
Problema de fond a rămas nerezolvată
Este posibil ca acest tip de măsură să stopeze amenințarea imediată, dar nu rezolvă problema de fond: efectul distrugerii care s-a abătut asupra unor părți ale populației care vor să se facă auzite și să mențină capacitatea de mobilizare, înlesnită de tehnologie.
În întreaga lume, cei „uitați” sau „lăsaţi în urmă” în colțuri îndepărtate au adoptat discursul privind apărarea libertății (în Canada, mișcarea se autointitulează „Trenul Libertății”). Ei văd o amenințare în deciziile adoptate de puterea care emană din marile centre urbane, fie scumpirea motorinei (care a declanșat protestele vestelor galbene sau ale șoferilor de camion brazilieni în 2017), fie impunerea unor restricții sanitare (cazul recent al Canadei, Australiei sau al Statelor Unite).
În orice democrație, minoritățile au dreptul de a se face auzite ieșind în stradă. Șoferii de camion canadieni, totuși, au întrecut limitele, transformând protestul în revoltă, alături de neonaziști și alte mișcări demne de dispreţ. În Brazilia și în lume, autoritățile și sistemul judiciar trebuie să urmărească evoluțiile. Nu se poate uita că avem un președinte cu o istorie de manipulare a șoferilor de camion, de propagare a teoriilor conspirației și care este un exponent al mișcării anti-vaccin.
