Economia României intră pe frână: consumul scade accentuat, iar economiștii avertizează asupra unui viitor tot mai incert

Datele oficiale confirmă avertismentele economiștilor: consumul populației este în scădere constantă, pe fondul austerității și al inflației ridicate. Economistul Bogdan Glăvan atrage atenția că măsurile Guvernului Bolojan vor avea efecte tot mai dure asupra populației, iar lipsa reformelor reale riscă să adâncească problemele structurale ale economiei românești.

Semnalele de alarmă trase în ultimele luni de economiști încep să se reflecte clar în statisticile oficiale. Economia României încetinește vizibil, iar consumul populației se află pe o pantă descendentă, în contextul politicilor de austeritate asumate de Guvernul Bolojan și al unei inflații puternice care continuă să erodeze puterea de cumpărare.

Potrivit datelor analizate, în lunile august, septembrie și octombrie, consumul a înregistrat scăderi cuprinse între 2% și 5%, iar perspectivele pentru finalul anului indică menținerea acestui trend negativ. Situația este și mai îngrijorătoare în cazul produselor de bază. Doar în luna octombrie 2025, consumul de alimente a fost mai mic cu 7% comparativ cu perioada anterioară, un indicator clar al dificultăților cu care se confruntă gospodăriile.

Economistul Bogdan Glăvan consideră că aceste evoluții sunt efecte previzibile ale politicilor economice actuale. Într-o analiză pentru Ziare.com, acesta explică faptul că degradarea indicatorilor nu ar trebui să surprindă pe nimeni. „Sunt niște efecte care erau de așteptat, în momentul în care mărești taxe și impozite, în momentul în care îngheți salarii și pensii”, a declarat profesorul de economie.

În opinia sa, discursul despre relansarea economiei este lipsit de substanță în lipsa unor măsuri coerente de reformă. „Nu poți spera la o creștere economică dacă majorezi taxe și impozite”, a subliniat Glăvan, arătând că presiunea fiscală și reducerea veniturilor reale ale populației blochează consumul și investițiile.

Economistul atrage atenția că problema nu este doar nivelul taxării, ci și modul în care statul cheltuie banii publici. În lipsa unor proiecte care să corecteze dezechilibrele structurale ale economiei, orice promisiune de creștere rămâne, în opinia sa, „gol de conținut”. El susține că statul nu reușește să oprească risipa și evită reformele dificile, dar necesare, care ar putea stabiliza economia pe termen lung.

Pentru anul următor, Guvernul își leagă speranțele de fondurile europene, în special de sumele care urmează să intre în țară prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Bogdan Glăvan se declară moderat optimist în această privință, însă nu datorită politicilor interne. „PNRR-ul ajunge la termen, sunt multe proiecte care vor fi încheiate și vor veni plăți în România”, a explicat acesta, avertizând totodată că rămâne esențial modul în care vor fi utilizați acești bani și riscul ca ei să fie, din nou, irosiți.

Un alt punct critic semnalat de economist este lipsa unei reforme reale a sistemului de pensii, pe care îl consideră nesustenabil. El a amintit concluziile unui studiu recent, potrivit căruia până în 2040 numărul persoanelor active pe piața muncii va scădea cu aproximativ 600.000, ceea ce va însemna mai puțini contributori și o presiune tot mai mare asupra bugetului de stat, în absența unor soluții concrete.

Bogdan Glăvan a criticat și organizarea administrativ-teritorială, pe care o consideră ineficientă și costisitoare. Existența unui număr foarte mare de primării și instituții cu atribuții suprapuse generează cheltuieli inutile, iar finanțarea unor structuri administrative care deservesc comunități tot mai mici este, în opinia sa, nesustenabilă.

Privind spre perioada de după finalizarea proiectelor din PNRR, economistul avertizează că economia României rămâne vulnerabilă și dependentă de finanțări externe, utilizate frecvent pentru plata pensiilor, salariilor sau pentru proiecte discutabile. El ridică și problema forței de muncă implicate în marile proiecte de infrastructură și a impactului pe care finalizarea acestora îl va avea asupra contribuțiilor la buget.

În ceea ce privește mesajele politice potrivit cărora populația ar trebui să accepte austeritatea până în 2026, urmând ca din 2027 situația să se îmbunătățească, Bogdan Glăvan se arată sceptic. El consideră că aceste promisiuni nu au, în prezent, un fundament solid, invocând incertitudinile politice și riscul revenirii la practici de risipă bugetară. Economistul a făcut și o paralelă cu alte state europene, avertizând că, în lipsa reformelor reale, România riscă să traverseze o perioadă dificilă, similară celei experimentate de economii precum Italia sau Grecia.