Economia României intră într-o zonă de risc major. Cel mai recent raport FMI, dublat de avertismentele dure ale guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, conturează un tablou tensionat: creștere anemică, inflație ridicată până în 2026, deficit bugetar periculos, risc pentru ratingul de țară și presiuni severe asupra mediului de afaceri. Vicepreședintele Asociației pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES), Bogdan Petre, care avertizează că România se apropie de o zonă economică critică.
„România este astăzi într-un punct critic în care realitatea economică nu mai poate fi cosmetizată sub nici o formă. Raportul FMI și declarațiile guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, transmit același mesaj: am intrat într-o zonă de risc macroeconomic major, iar ferestrele de manevră se îngustează rapid. Mesajul transmis de FMI este foarte clar: deficitul bugetar este mult peste limitele de siguranță, datoria publică crește accelerat, iar consolidarea fiscală nu mai este o opțiune politică pe care să o tratăm superficial prin studiourile televiziunilor sau pe TikTok, ci o obligație pentru a evita pierderea credibilității statului pe piețele internaționale. Fondul avertizează că România nu poate continua cu un deficit de aproape 9% din PIB, iar ajustările necesare trebuie să fie dure și structurale. Nu stilul nostru românesc pe care l-am perfecționat, ci de corectarea unui model bugetar dezechilibrat, menținut artificial ani la rând. Dacă stăm și analizăm și declarațiile venite dinspre BNR de la guvernatorul băncii centrale Mugur Isărescu, ar trebui să fim mult mai precauți si să înțelegem exact unde se situează România din punct de vedere economic”, a declarat Bogdan Petre.
„Economia este foarte aproape de pragul recesiunii”
Întrebat încotro se îndreaptă economia, expertul a spus: „Eu cred că în acest moment economia este foarte aproape de pragul recesiunii. Creșterea economică e fragilă, puterea de cumpărare se prăbușește, iar inflația rămâne cea mai ridicată din Uniunea Europeană. Eliminarea plafonărilor la energie, majorările de taxe și dezechilibrele interne mențin presiunea pe prețuri. Pentru a înțelege și simplul cetățean situația este următoarea: dacă urci dobânzile ca să oprești scăderea banilor în valoare, riști să bagi economia într-o criză mai mare și să scadă banii care intră la bugetul statului. România se află pe muchie. Dacă cheltui prea mult, faci gaura bugetară și mai mare, dacă tai cheltuielile și tipărești prea mulți bani ca să plătești datoriile, omori afacerile și locurile de muncă. Dincolo de cifre, realitatea din economie confirmă avertismentele. Consumul a scăzut, iar acest lucru începe să se vadă în statistici. Puterea de cumpărare a populației este erodată, iar taxarea suplimentară din pachetul fiscal lovește direct cererea internă, motorul principal al creșterii economice din ultimul deceniu”.
Vicepreședintele ASPES a atras atenția că „absorbția fondurilor europene devine tot mai dificilă, pentru că regulile de implementare sunt mai stricte, iar capacitatea administrativă a României trebuie să recunoaștem, va rămâne slabă în această zonă”. „În condițiile în care investițiile publice depind masiv de banii europeni, orice întârziere devine un risc direct pentru stabilitatea economică”, a adăugat acesta.
„Mediul de afaceri este sub presiune maximă”
Cât despre mediul de afaceri, vicepreședintele ASPES avertizează că situația este tot mai gravă.
„Mediul de afaceri este sub presiune maximă. Șomajul începe să crească, iar firmele au probleme serioase cu accesul la finanțare. Băncile preferă să direcționeze lichiditatea către titlurile de stat, nu către economie. Fenomenul de „lazy banking”, recunoscut chiar de BNR, arată clar că sistemul bancar nu mai joacă rolul său fundamental de finanțare a companiilor. În loc să susțină producția și investițiile, capitalul bancar alimentează deficitul statului ajungând astăzi pe primul loc în UE la diferența mare de alte state. Taxele cresc, costurile de operare cresc, energia s-a scumpit agresiv, iar competitivitatea firmelor românești este redusă la minim. În aceste condiții, multe companii românești devin necompetitive atât pe piața internă, cât și externă. Industria suferă, IMM-urile suferă, iar economia reală este în defensivă”, susține acesta.
„Nivelul dezastrului economic”
Bogdan Petre a arătat dimensiunea dezechilibrului extern: „Dacă analizăm și deficitul comercial publicat de INS, aflăm nivelul dezastrului: valoarea totală a exporturilor – 72,17 miliarde euro; valoarea totală a importurilor – 96,66 miliarde euro; valoarea deficitului – 24,49 miliarde euro”. „Ne uităm puțin și la PNRR pentru a înțelege în totalitate cadrul: valoare totală 28,5 miliarde euro. România a accesat aproximativ 10 miliarde euro și am reușit o performanță greu de egalat: am transformat multe granturi (bani gratuiți) în împrumuturi”, a adăugat acesta.
În final, expertul a tras un ultim semnal de alarmă. „Pe fundal, ascunsă după colț, se apropie stagflația: o combinație toxică de creștere economică zero, inflație persistentă și șomaj în creștere. Mediul privat se va zgudui din temelii, iar statul nu are niciun mecanism real să amortizeze șocul”, a conchis Bogdan Petre.
FMI trage un semnal dur pentru România
Cel mai recent raport publicat după consultările pe Articolul IV arată că România are nevoie urgentă de „un mix adecvat de politici și reforme structurale ambițioase” pentru a stabiliza finanțele publice și a proteja economia.
Fondul avertizează că ajustările fiscale planificate pentru 2025–2026 trebuie aplicate integral, urmate de măsuri suplimentare pe termen mediu pentru a restabili credibilitatea statului pe piețele internaționale. FMI cere creșterea veniturilor, eficientizarea cheltuielilor și o administrare mai riguroasă a finanțelor publice.
Pe partea monetară, FMI recomandă ca BNR să mențină prudența, iar reducerea dobânzilor să fie reluată abia după temperarea sustenabilă a creșterii salariilor și a prețurilor. O flexibilitate mai mare a cursului ar putea ajuta economia, însă pe termen scurt trebuie abordată cu atenție, din cauza expunerii valutare ridicate.
Fondul avertizează și asupra riscurilor din sistemul bancar: expunere crescută la datoria suverană, credit de consum în creștere și împrumuturi cu risc valutar. Sunt necesare monitorizare strictă, teste de stres și întărirea managementului crizelor.
FMI recomandă accelerarea reformelor prevăzute în PNRR, modernizarea managementului investițiilor publice și o guvernanță mai eficientă, pentru a atrage investiții și a crește potențialul economic. Fondul estimează o creștere economică modestă: 1% în 2025 și 1,4% în 2026, în timp ce inflația ar reveni în ținta BNR abia la finalul lui 2026.
Ministerul Finanțelor vede raportul ca pe o confirmare a direcției Guvernului. „Raportul FMI confirmă că pachetul nostru de reforme este vital și credibil pentru România. Suntem pe o direcție îmbunătățită semnificativ”, a declarat ministrul Nazare.
