Finanțările nou acordate de bănci continuă să scadă atât în termeni nominali, cât mai ales în termeni reali, pe fondul creșterii dobânzilor. Creditarea populației este în recul puternic iar soldul de împrumuturi este în stagnare față de anul trecut, deși inflația are două cifre.
Interesul firmelor pentru creditele în lei este în continuare scăzut, dar se răcește și cel pentru împrumuturi în euro, care a fost principalul motor al creditării în ultimele luni. În mod curios, firmele au devenit mai interesate de împrumuturile în dolari americani, deși acestea sunt aproape la fel de scumpe ca cele în lei. Creșterea dobânzilor de către banca centrală a redus cererea de credit în piața bancară. BNR a luat rata cheie de la nivelul de 1,25% din pandemie și a dus-o la 7%. Mișcarea s-a resimțit imediat în dobânzile de referință, inițial prin creșterea ratelor ROBOR, apoi și prin cea a IRCC.
Majorarea ratelor la creditele în sold a umflat veniturile băncilor, care au ajuns la profituri record, însă a redus și producția de noi împrumuturi. Creditul în lei nu se mai înmulțește ca pe vremuri Băncile au acordat credite noi în lei către populație și societățile nefinanciare în valoare de 85,9 miliarde de lei în ultimele 12 luni, cu 8% mai puțin față de precedentele 12 luni. O parte din acest volum este reprezentat de refinanțarea împrumuturilor ajunse la scadență.
Pe medie mobilă, creditul nou în lei a scăzut la sub 7,2 miliarde de lei în aprilie, cu 7,5% sub nivelul de anul trecut, aceasta fiind și cea mai slabă evoluție de după 2013, când sistemul bancar încă resimțea efectele crizei financiare. Mai mult, dacă ajustăm dinamica anuală cu inflația medie din ultimele 12 luni (de 15% în aprilie), creditul nou în lei a scăzut cu aproape 20%! Creditul nou în lei acordat populației a scăzut în aprilie cu 2,2% față de anul trecut la un volum de sub 4,2 miliarde de lei și cu 15% în termeni reali. Soldul creditelor acordate populației (lei + valută) era de 169,7 miliarde de lei în aprilie, în scădere față de martie și cu doar 1,1% peste nivelul din aprilie 2022. În termeni reali, creditul acordat populației a scăzut cu 9%, în timp ce componenta în lei s-a redus cu 7%.
Creditarea trece prin una dintre cele mai slabe perioade de după criza financiară. Producția de credite în lei continuă să scadă. Frână și pentru împrumuturile în euro pentru firme Cel mai rău merg creditele de consum, unde volumul nou generat s-a redus cu 10% în termeni nominali și cu aproape 22% în termeni reali. Soldul (lei + valută) a stagnat în aprilie față de anul precedent la 62,3 miliarde de lei, în timp ce în termeni reali s-a contractat cu circa 10%. Un nou minim al dinamicii ipotecarelor Finanțarea ipotecară nouă în lei a continuat să crească în termeni nominali (cu un avans de circa 6% pe medie mobilă), dar ritmurile curente sunt cu mult sub cele de circa 30-50% atinse în prima parte a anului trecut.
Mai mult, creditul ipotecar nou a scăzut cu circa 8% în termeni reali.
Soldul împrumuturilor pentru locuințe (lei și valută) era de aproape 105 miliarde de lei în aprilie, cu doar 1% peste nivelul din anul precedent și a înregistrat patru luni consecutive de scăderi nominale. Mai mult, în termeni reali, creditul pentru locuințe a s-a redus cu 9%, cu o scădere de 7% doar pe componenta în lei.
Atât dinamica nominală, cât și cea reală sunt cele mai slabe de când există creditul ipotecar în România.
Chiar și în criza financiară soldul creditului ipotecar a crescut, fiind susținut inclusiv cu garanții de stat.
Dobânzile la creditele ipotecare noi au continuat să crească și au ajuns la 8,4% în aprilie, cel mai ridicat nivel din ultimii 8 ani și de mai bine de două ori peste cel din urmă cu un an și jumătate. Cu o rată lunară dublă de plătit pentru aceeași sumă împrumutată, creditele ipotecare nu mai sunt atât de atractive.
În piața imobiliară rezidențială, după o creștere abruptă între vara lui 2020 și cea a anului trecut, prețurile sunt în relativă stagnare în ultimul an, ceea ce implică o scădere în termeni reali, dacă ajustăm cu inflația. Firmele au fugit de lei, acum reduc și cererea pe euro. Creditul nou în lei pentru firmele nefinanciare s-a redus cu 14% față de aprilie 2022 (medie mobilă 12 luni) la 3 miliarde de lei. Scăderea este de peste 25% în termeni reali. Soldul împrumuturilor în lei pentru firme a scăzut cu circa 1% față de aprilie 2022 la 98,4 miliarde de lei (scăderea este de peste 11% în termeni reali).
Firmele s-au dus în ultimul an din ce în ce mai mult spre finanțarea în valută, care a fost mult mai ieftină decât cea în lei.
Volumul de împrumuturi noi în euro a fost de 634 miliarde de euro pe medie în ultimul an în aprilie, în creștere cu 80% față de precedentul.
Pe de altă parte, dinamica este în scădere față de martie, în condițiile în care aprilie 2023 a fost cea mai slabă lună pentru finanțările în euro din ultimul an.
Soldul de împrumuturi în valută a crescut cu 43% în aprilie față de anul precedent în termeni nominali la 17,3 miliarde de euro echivalent. Aprilie a fost cea mai slabă lună de după decembrie 2021, cu o dinamică lunară de 0,3%.
De remarcat că și creditele în euro au început să se scumpească, pe fondul creșterii dobânzilor de referință de către Banca Centrală Europeană. Pe de altă parte, băncile au ieftinit ușor împrumuturile în lei pentru firme, pentru a treia lună la rând, pe fondul scăderii ROBOR în ultimele luni, în contextul unui excedent ridicat de lichiditate în piața bancară și a perspectivelor de reducere a inflației.
După multă vreme, firmele au devenit din nou interesate de împrumuturile în dolari – în aprilie au luat cea mai mare sumă de când avem date de la BNR, de 205 milioane de dolari în împrumuturi noi, după o creștere substanțială în martie la 153 de milioane de dolari, în condițiile în care în 2022 împrumuturile noi nu s-au situat în intervalul 50-60 de milioane de dolari. Și creditele în dolari nu sunt tocmai ieftine.
