Urme de copite în noroi și scoarță smulsă de pe copaci – acestea sunt urmele vizibile ale bizonilor din Munții Carpați. Animalele pot fi greu de observat, spun specialiștii. Acestea sunt semne ale succesului unui proiect menit să reintroducă bizonii în regiune după o absență de secole, conform Mediafax.
Ultimul bizon european sălbatic a fost ucis de braconieri în 1927, dar reapariția lor în România este esențială pentru a menține giganții blănoși în afara listelor de specii aflate în pericol critic de dispariție, scrie Euronews.
„A existat o nevoie urgentă de a oferi din nou bizonilor șansa de a trăi în sălbăticie și de a amesteca genele acestor bizoni din captivitate”, spune Matei Miculescu, un gardian forestier responsabil cu monitorizarea turmei din Carpați.
Sub lumina soarelui de toamnă, la marginea unei păduri străvechi, Miculescu se afla în căutarea celor mai noi ocupanți ai pădurii.
În ultimii ani, acestea au fost tentate să pătrundă mai mult în pădure de vegetația abundentă și de posibilitatea de a-și extinde habitatul.
Miculescu spune că animalele prosperă aici, spre deosebire de captivitate, care „creează riscul de consangvinizare” și le diminuează șansele de supraviețuire.
România a primit bizonii înapoi în sălbăticie încă din 2014, la peste 200 de ani după ce au fost văzuți ultima dată în România.
„Aproximativ 105 bizoni trăiesc acum în libertate în Munții Țarcu și s-au acomodat bine”, spune Marina Druga, șefa proiectului condus în comun de WWF și Rewilding Europe.
„Obiectivul este de a ajunge la o populație de 250 de indivizi în cinci ani”.
După ce animalele ajung pentru prima dată în țară, ele petrec câteva săptămâni pentru a se aclimatiza la viața în sălbăticia românească, înainte de a fi eliberate și lăsate să se descurce singure.
În prezent, acestea locuiesc într-o zonă protejată de peste 8.000 de hectare. Din 2014, în regiune s-au născut 38 de pui de bizon.
„Fără pui proiectul nu ar avea niciun viitor”, spune Miculescu, care recunoaște fiecare creatură după coarnele sale.
Dar cei care conduc proiectul s-au opus să le dea nume vițeilor. Din moment ce s-au născut în sălbăticie, toate legăturile cu oamenii ar trebui să fie întrerupte, explică Druga.
