Nicușor Dan, primarul care a transformat Bucureștiul într-un oraș al promisiunilor neîndeplinite, pare să aibă o motivație clară pentru implicarea sa în cursa prezidențială. După un mandat presărat cu scandaluri și lipsă de soluții reale, candidatul pare mai interesat de rambursarea cheltuielilor electorale decât de o victorie politică autentică.
Presupusul său interes pentru binele public și reforme administrative se dovedește a fi o simplă strategie de PR. Prin înscrierea în competiție, Nicușor Dan nu doar că alimentează o presă înfometată de subiecte savuroase, dar își pregătește și terenul pentru a-și acoperi costurile de campanie din bani publici, profitând de legislația electorală generoasă.
Într-o țară în care adevăratele probleme ale cetățenilor sunt lăsate deoparte, asemenea jocuri politice devin doar un alt exemplu al modului în care liderii noștri aleg să se preocupe mai degrabă de propriile buzunare decât de nevoile reale ale comunității. Pe scurt, Nicușor Dan rămâne un produs perfect al sistemului: promisiuni mari, rezultate mici, dar mereu cu ochii pe beneficiile personale.
