După 30 de ani: S-a scos la licitație construcția unui lot de 23 km din Canalul Siret – Bărăgan

Ignorat de toate guvernele trecute pe la Palatul Victoria după 1989, Canalul Siret-Bărăgan a fost readus la viață de seceta puternică din ultimii ani. Cu o lungime de 198 km, realizarea canalului a fost scoasă acum la licitație de către Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare (ANIF). Este vorba despre primul lot, în lungime de 23 km, inclus în Etapa I de execuție (51,7 km), iar valoarea lucrărilor este estimată la 200 milioane de euro. Din lotul scos acum la licitație, 5,71 km au fost realizați, dar au nevoie de reabilitare, iar restul se află în diverse stadii de execuție.

Lucrările se vor desfășura pe raza județului Vrancea, de la acumularea Călimănești și până în zona canalului de evacuare Șoimu. Lucrările vizate sunt reabilitarea tronsonului de canal finalizat și recepționat pe cei 5,71 km, reabilitarea tronsoanelor începute și nefinalizate, respectiv continuarea proiectării și a lucrărilor de execuție a canalului până la km 23+372. Aici sunt prevăzute realizările unor ample construcții hidrotehnice. Lucrările executate pe diverse tronsoane de canal se află în prezent în conservare, dar sunt supuse unui proces constant de degradare. Proiectul a fost împărțit în două etape:

-Etapa I, cuprinzând canalul pe zona acumularea Călimănești – Râmna, în lungime de 51,5 km;

-Etapa a II-a, cuprinzând canalul pe zona Râmna – Acumulare Dridu, pe lungime de 139,5 km.

„Finalizarea tronsonului de 23 km din Canalul magistral Siret – Bărăgan, creează condiții favorabile și beneficii economice, sociale și de mediu. Apa pluvială stocată în Canalul magistral Siret – Bărăgan în perioada de precipitații abundente va fi folosită pentru alimentarea în mod gravitațional a amenajărilor de irigații din partea de est a județului Vrancea (terenurile agricole de pe malul stâng al canalului).”

Studiu ANIF

Canalul ar trebui să aibă următorul traseu: Călimăneşti – Mărăşeşti -Focşani – Râmnicu Sărat – Buzău – Urziceni – Dridu, între Acumularea Călimăneşti de pe Siret şi lacul Dridu, situat la nord de Bucureşti, pe râul Ialomiţa. 

Primul termen avansat a fost ratat

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale derulează prin Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare Programul național de reabilitare și/sau înființare a infrastructurii principale de irigații și infrastructurii de desecare și drenaj, în care se regăsește și obiectivul de investiție Canalul magistral Siret-Bărăgan – Etapa I. Reprezentanții ministerului estimau că lucrările la primul tronson vor începe în primăvara acestui an și se vor finaliza în martie 2027. Ulterior, termenul a fost decalat pentru luna septembrie, dar nici acesta nu a putut fi respectat. Lucrările au fost întârziate după ce nici contractul pentru elaborarea documentației de proiectare nu a fost predat la termenul prevăzut în contract. „Dacă vor fi asigurate resursele financiare de la bugetul de stat, eu cred că finalizarea canalului poate să fie până în 2030, adică unirea cu Dridu. Canalul Siret-Bărăgan va mai aduce un plus faţă de cele 2,2 milioane hectare prevăzute în programul de reabilitare a infrastructurii principale de irigaţii de aproape 380.000 de hectare, dar, mai mult de atât, la două amenajări care vor fi alimentate gravitaţional din Siret-Bărăgan nu mai trebuie să pompăm în treapta patru şi cinci de la Dunăre. Canalul Siret-Bărăgan, dacă va fi finalizat în totalitate, ar putea deservi în jur de 600.000 de hectare. Canalul este prevăzut în continuare pe aceleaşi cote, inclusiv de transport”, declara în luna mai a acestui an ministrul Agriculturii, Florin Barbu. În 2012 s-a realizat un nou studiu de fezabilitate, iar execuția lucrărilor era estimată să coste circa 3,5 miliarde de euro. Ulterior, în 2019 s-a dispus execuția unui nou studiu de fezabilitate (ANIF nu a făcut publice rezultatele lui), în baza cărui s-a făcut un alt proiect tehnic.

Este un lucru bun că se reiau lucrările în teren la Canalul Siret – Bărăgan și eu am spus mereu că dacă am fi continuat acest proiect astăzi sectorul agricol și industria alimentară erau departe. Pe de altă parte, să nu uităm că la noi toate lucrurile încep frumos, dar nu  neapărat continuă așa, și mă refer aici la modul în care multe proiecte sunt blocate timp îndelungat în licitații contestate. Din punctul meu de vedere ar trebui modificată actuala legislație care guvernează achizițiile publice astfel încât contestațiile la licitațiile privind proiectele de interes strategic să fie soluționate în regim de urgență. Aș mai vrea să spun că România a cheltuit sume importante doar pentru paza unor proiecte de investiții în irigații blocate după 1990 și mă refer aici la sistemul de irigații din sudul țării unde firmele de pază au încasat bani pentru paza unor obiective, cum ar fi pompele de apă, care, de fapt, nici nu mai existau pe teren.

Dragoș Frumosu, președintele Federației Sindicatelor din Industria Alimentară

120.000 de hectare s-ar putea iriga odată cu finalizarea construcției porțiunii de 51,5 km cuprinse în etapa I a proiectului.

Avantajele realizării proiectului

Realizarea canalului ar aduce avantaje foarte mari. În primul rând ar  asigura apa pentru irigații în nordul și centrul Câmpiei Bărăgan, respectiv pe 518.000 ha în anii secetoși și pe 700.000 ha în anii medii. Pentru o mare parte din aceste suprafețe irigarea s-ar face gravitațional, fără consum de energie electrică pentru stațiile de pompare. De asemenea, Canalul Siret – Bărăgan este inclus de Ministerul Transporturilor în lista „căilor navigabile interioare”, canalul ar face posibil transportul naval de mărfuri între Bucureşti şi zona Focşani, Brăila, Galaţi. Nu în ultimul rând, prin realizarea amenajărilor hidrografice incluse în proiect s-ar diminua riscurile inundațiilor.

Faptul că se reiau lucrările la Canalul Siret – Bărăgan este un lucru foarte bun, dar avem nevoie și de consolidarea contractului de arendă și comasarea terenurilor pentru că astfel vom putea extinde suprafețele irigate. Ar trebui stabilit un program economic pe termen lung privind impactul asupra agriculturii pe care îl va avea acest canal. Vom avea producții agricole mai mari, mai ieftine și asta înseamnă siguranță alimentară și implicit creșterea siguranței naționale. În România agricultura trebuie să devină un factor de dezvoltare economică și socială, și nu un sector de protecție socială, cum se întâmplă acum. Se dau subvenții fără a se lua în calcul și rentabilitatea alocării lor, avem 4,7 milioane de hectare de terenuri nefiscalizate, ca să dau numai câteva exemple.

Nicu Vasile, președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR)

Investiția, blocată zeci de ani

Execuția proiectului a fost aprobată în 1986, iar în 1987 s-a trecut la executarea lucrărilor adiacente care implicau devierea traseelor de conducte de gaz, linii de înaltă tensiune, drumuri naționale și linii telefonice, după care s-a trecut la execuția canalului, realizată pe un tronson de 5,7 km. După 1990, proiectul Canalului Siret-Bărăgan a fost abandonat, ca multe alte investiții aflate în derulare în acel moment. De-abia în 2007 au fost alocate fonduri pentru finalizarea celor 5,7 km de canal începută înainte de 1990. Ulterior s-au început lucrările la un alt tronson, dar finanțarea s-a blocat iar. În anii următori niciun guvern nu a mai dat bani pentru continuarea lucrărilor, singurele fonduri alocate, din când în când, au fost cele pentru conservarea șantierului.

Datele tehnice ale proiectului

Lungimea canalului: 198 km.

Traseul: Canalul parcurge traseul între Acumularea Călimănești de pe Siret (județul Vrancea) și lacul Dridu, situat la nord de București, pe râul Ialomița.

Lățimea canalului la suprafața apei: 57 m

Adâncimea canalului : 7 m

Lățimea la bază: 20 m