Dubiosul șef al DNA, cunoscut pentru afacerile cu baronul Mocioalcă, supărat pe Ilie Bolojan
Controversatul șef al DNA, Marius Voineag, „uitat” la ușa reformei. Procurorul cu legături politice se plânge că premierul Bolojan l-a ignorat
Marius Voineag, procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA), a cărui numire și activitate au fost marcate de controverse și de legături discutabile cu zona politică, s-a arătat vizibil iritat de decizia premierului Ilie Bolojan de a-l exclude de la masa discuțiilor privind reforma justiției.
În cadrul emisiunii OFF The Record, moderată de Sorina Matei, Voineag s-a lamentat public cu privire la faptul că instituția pe care o conduce nu a fost invitată să facă parte din grupul de lucru constituit la Guvern. Grupul a fost inițiat de premierul Ilie Bolojan ca răspuns de urgență la unda de șoc provocată de documentarul Recorder, „Justiție capturată”, care a scos la iveală complicități grave în sistemul judiciar.
„Reputația solidă” vs. Realitatea internă
Deși mandatul său a fost adesea asociat cu o scădere a turației în lupta reală anticorupție și cu suspiciuni privind afacerile cu baronul PSD Ion Mocioalcă, Voineag a susținut în emisiune că DNA se bucură de o imagine impecabilă.
„Lucrurile ar fi trebuit dezbătute pe larg, mai ales că reputația Direcției Naționale Anticorupție este una solidă, în special în afara României,” a declarat Voineag, încercând să proiecteze o imagine de succes externă, în totală disonanță cu percepția publică internă și cu dezvăluirile recente ale magistraților curajoși.
Faptul că nici DNA, nici Parchetul General nu au fost invitate la consultări pare să fie un mesaj tranșant transmis de premierul Bolojan: reforma nu se poate face cu cei care au păstorit sistemul în perioada criticată de investigația Recorder.
Umbra baronului Mocioalcă și izolarea șefului DNA
Nemulțumirea lui Voineag vine pe fondul unei izolări tot mai evidente. Eticheta de „dubios” care îi este atribuită de critici provine din istoricul său relațional, presa relatând anterior despre legăturile acestuia cu cercuri de influență politică, inclusiv cu baronul de Caraș-Severin, Ion Mocioalcă.
În timp ce Ilie Bolojan încearcă să repare breșele legislative care au permis „capturarea justiției”, Marius Voineag pare mai preocupat de faptul că nu a primit o invitație oficială, ignorând motivul evident al excluderii sale: lipsa de încredere a noii conduceri executive în vechea gardă a procuraturii.
Rămâne de văzut dacă grupul de lucru de la Guvern va reuși să impună modificări reale fără aportul șefilor de parchete, însă semnalul este clar: epoca în care justiția se discuta în cerc restrâns cu „prietenii politici” pare să fi apus odată cu mandatul lui Bolojan.
