Dosar de milioane, pierdut în hățișul birocratic: Procurorii au blocat ancheta Mediafax printr-o eroare procedurală uriașă
Un dosar de evaziune fiscală de peste 21 de milioane de lei, cu un parcurs de peste 10 ani, se transformă într-un nou eșec răsunător al sistemului judiciar. Tribunalul București a anulat toate actele DNA din cauza unei simple erori procedurale a Parchetului General, iar procesul împotriva lui Adrian Sârbu este din nou la punctul zero. Între timp, timpul trece, iar credibilitatea justiției românești se prăbușește.
În România, un dosar uriaș de evaziune fiscală poate fi distrus nu prin lipsa de probe, ci printr-o banală greșeală administrativă. Dosarul Mediafax, în care omul de afaceri Adrian Sârbu este acuzat că a prejudiciat statul cu peste 21 de milioane de lei, a fost întors din nou la parchet, după ce Tribunalul București a constatat pe 10 iunie 2025 nulitatea absolută a actelor de urmărire penală.
Totul a pornit de la un act lipsă. În 2021, Parchetul General a transferat dosarul către Direcția Națională Anticorupție, dar nu a emis ordonanța de dezînvestire, document esențial pentru ca DNA să poată instrumenta legal cazul. Rezultatul? Toate actele făcute ulterior de procurorii anticorupție au fost considerate lovite de nulitate. Practic, ani de muncă, expertize și audieri s-au evaporat într-o clipă, iar procesul trebuie reluat de la zero.
Un eșec care decredibilizează justiția
Această situație nu doar că prelungește procesul, ci distruge încrederea publicului în capacitatea justiției române de a ancheta marile dosare financiare. În loc ca instanțele să judece pe fond faptele, se pierd în hățișuri birocratice și greșeli elementare.
„Fără acest act procedural, Parchetul General nu se poate considera că s-a retras legal din cauză. DNA a lucrat practic pe un dosar la care nu era competent, iar toate probele devin nule”, arată motivarea Tribunalului București.
Este a doua oară când acest dosar este restituit la parchet. Prima restituire, în 2020, a fost decisă de Înalta Curte, tot pe probleme de legalitate.
Între timp, în alte țări europene, astfel de anchete se finalizează rapid, iar prejudiciile se recuperează. În România, însă, justiția pare incapabilă să ducă la capăt un dosar complex, chiar și atunci când probele par evidente.
Schema de evaziune a lui Adrian Sârbu
Potrivit rechizitoriului DNA, între 2006 și 2014, Adrian Sârbu ar fi folosit o rețea de firme-fantomă pentru a evita plata taxelor.
Acesta ar fi transferat datoriile Mediafax către firme „de sacrificiu”, pe care le închidea ulterior, deschizând altele noi.
În ședințele de bugetare, Sârbu i-ar fi îndemnat pe directori să găsească metode de „optimizare fiscală” agresivă, chiar cu amenințări: „Le va rupe capul dacă se plătesc taxe către stat”, se arată în dosar.
Prejudiciul final calculat: 21.072.828 lei.
În orice alt stat, o astfel de schemă ar fi dus rapid la condamnări și recuperarea prejudiciului. În România, însă, procesul bate pasul pe loc de peste un deceniu.
Prescripția, aproape de termen
Avocații lui Sârbu au încercat să obțină încetarea procesului pe motiv că faptele s-au prescris la 5 mai 2024. Tribunalul a respins această cerere, invocând suspendarea termenului de prescripție în perioada stării de urgență din 2020.
Chiar și așa, timpul curge în favoarea inculpaților. Dacă procedura continuă să fie blocată, există riscul ca, în final, dosarul să se închidă fără ca cineva să fie tras la răspundere.
Un deceniu de tergiversări
• 2015 – Adrian Sârbu este arestat preventiv pentru evaziune fiscală și spălare de bani.
• 2016 – Parchetul General îl trimite în judecată.
• 2020 – Înalta Curte restituie dosarul la Parchet pe motive de nulitate.
• 2021 – Dosarul ajunge la DNA, dar fără actele procedurale necesare.
• 2024 – DNA finalizează ancheta și trimite din nou dosarul în instanță.
• 2025 – Tribunalul București anulează din nou toate probele.
În timp ce procurorii și instanțele se încurcă în proceduri, inculpații beneficiază de amânări și strategii care pot duce, în cele din urmă, la prescripția faptelor.
Imaginea unei justiții nefuncționale
Dosarul Mediafax devine un exemplu dureros al slăbiciunilor sistemului judiciar românesc. În loc să fie un instrument de luptă împotriva marii evaziuni fiscale, justiția pare mai preocupată să respecte formalități și termene administrative.
Rezultatul? Statul pierde bani, iar cetățenii pierd încrederea.
