DNA vrea să știe de la Curtea Europeană de Justiție dacă faptele Elenei Udrea s-au prescris. Miza: condamnarea de opt ani din Dosarul Hidroelectrica
Direcția Națională Anticorupție (DNA) a cerut Curții de Apel București să sesizeze Curtea de Justiție a UE în dosarul „Hidroelectrica”, în care Elena Udrea este judecată pentru corupție, și să întrebe dacă trebuie să țină cont de deciziile CCR privind prescripția, informează TVR Info.
În dosarul Hidroelectrica, Elena Udrea a fost condamnată, în primă instanță, la opt ani de închisoare. Ea este acuzată de trafic de influenţă şi spălare de bani, infracţiuni presupus comise în 2011.
Potrivit DNA, în cursul anului 2011, Elena Udrea a acceptat promisiunea făcută de un om de afaceri, prin intermediari, de a primi suma de 5.000.000 USD pentru a-și exercita influența asupra factorilor de decizie din cadrul Ministerului Economiei și a celor din cadrul SC Hidroelectrica SA, în vederea menținerii, în condițiile deja negociate (preț și cantitate de energie furnizată), contractele pe care societatea omului de afaceri le încheiase cu SC Hidroelectrica SA.
Din suma promisă, Elena Udrea ar fi primit, în noiembrie 2011, în scopul arătat, prin intermediari, 3.800.000 de dolari, dar și o creanță de 900.000 de euro la o societate media.
Elena Udrea a solicitat, prin avocaţii săi, încetarea procesului, ca urmare a prescrierii faptelor încă din 2019.
Traficul de influenţă se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 10 ani, potrivit vechiului Cod penal, şi de la 2 la 7 ani, potrivit noului Cod penal, iar spălarea de bani de la 3 la 12 ani pe vechiul Cod şi de la 3 la 10 ani pe noul Cod.
Reamintim că, la finele lunii mai, CCR a declarat neconstituțional articolul din Codul Penal care le permitea procurorilor să obțină întreruperea termenului de prescripţie a răspunderii penale.
Fiecare infracțiune are un termen în care, dacă nu există o decizie de condamnare, fapta se prescrie și persoana care a comis-o nu mai poate fi trasă la răspundere.
Doar că, pe parcursul anchetei, acest termen putea fi prelungit prin faptul că, pentru desfășurarea anumitor proceduri administrate de procurori, se cerea întreruperea sa. Practic, acea perioadă nu era luată în considerare și termenul de prescripție continua să curgă după finalizarea procedurii.
